Alaptarea – beneficii. Laptele de mama, alimentul miraculos

“Alapteaza si lucreaza: acum este posibil!” Este saptamana mondiala a alimentatiei la san (1-7 august). OMS precizeaza: alaptarea este cea mai buna modalitate de a asigura nutrientii necesari nou-nascutilor.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea pana la varsta de 6 luni si continuarea acesteia, dupa diversificarea alimentatiei, pana la varsta de 2 ani.

Alaptarea – beneficii pentru copil

• alaptarea asigura o crestere fizica si psihica echilibrata.
• alaptarea protejeaza copilul de infectii microbiene, virotice si fungice si reduce severitatea desfasurarii lor.
• este usor digerabil.
• are temperatura optima.
• este steril.
• alaptarea reduce riscul enterocolitei necrozante si a retinopatiei la prematuri.
• reduce riscul diabetului zaharat de tip I si tip II (mai ales alaptarea exclusiva 6 luni).
• reduce riscul obezitatii si al hipercolesterolemiei.
• alaptarea previne malnutritia.
• reduce riscul anemiei feriprive.
• reduce riscul dezvoltarii limfomului, leucemiei, bolii Hodgkin, ale bolilor intestinale cronice (boala Crohn, colita ulceroasa, celiachie) in copilarie si a bolilor cardio-vasculare din perioada de adult.
• alaptarea reduce riscul mortii subite.
• reduce riscul alergiei si al astmului bronsic daca alaptarea dureaza cel putin 4 luni.
• favorizeaza dezvoltarea muschilor fetei, a dentitiei si a vorbirii.
• alaptarea asigura o dezvoltare cerebrala, cognitiva si vizuala optima.
• interdependenta reciproca prin alaptare a mamei si copilului, fundamenteaza legatura mama – copil si reduce tulburarile emotionale si de adaptare a copilului in adolescenta

Alaptarea – beneficii pentru mama

• alaptarea ajuta involutia uterina rapida dupa nastere si previne hemoragiile postpartum.
• este protectiv impotriva cancerului de san si ovar si a osteoporozei postmenopauzale.
• alaptarea duce la pierderea surplusului de grasime castigat in timpul sarcinii si reduce riscul obezitatii pe termen lung.
• contraceptiv (98%) numai pe perioada alaptarii exclusive.
• alaptarea scade necesarul de insulina la mamele diabetice.
• diminueaza efectele endometriozei si ajuta la stabilizarea bolii.
• alaptarea este mai comoda si mai putin obositoare, laptele de mama nu trebuie preparat, copilul este portabil.
• are rol in implinirea feminitatii si dezvoltarea instinctelor materne.
• realizeaza o legatura stransa cu copilul.
• alaptarea – economie pentru familie.

Alaptarea – beneficii pentru societate

• economisire de valuta consumata pentru achizitionare de lapte praf
• scad cheltuielile pentru tratarea bolilor acute si cronice ale copilului
• alaptarea are efect ecologic pozitiv
• populatie sanatoasa

Dezavantajele alimentatiei artificiale

• imbolnaviri mai frecvente (infectioase, boli cronice).
• alergie la proteinele laptelui de vaca (diareea cronica, scadere in greutate, eruptii alergice).
• mai greu digerabil.
• incarcare osmotica mare.
• obezitate.
• risc de rahitism sau anemie.
• creste riscul diabetului zaharat.
• nu contine substante biologice.
• prepararea inadecvata creste riscul malnutritiei si infectiei.
• poate produce probleme dentare (datorita tetinei).
• nu produce schimbari biologice in organismul mamei, nu stimuleaza afectiunea.
• incarca bugetul familiei.

Date oferite de Organizatia Mondiala a Sanatatii cu privire la starea alimentatiei la san in Romania:

Procentaj al copiilor care au fost vreodata alaptati:
Total: 88,3 %
Urban: 88,0 %
Rural: 88,5%
Rata copiilor care sunt hraniti exclusiv prin alaptare pana la 6 luni:
Total:15,8 %
Urban: 14,3 %
Rural: 17,3 %

Rata initierii timpurii a alaptarii:
Total: 12,0%
Urban: 10,5%
Rural: 13,5%

Nivelele de subnutritie si de anemie care persista printre copii, asa cum sunt identificate de Studiul privind Statusul nutritional al copiilor in varsta de pana la 5 ani‚ 2005 sprijinit de UNICEF, indica obiceiuri de hranire necorespunzatoare si sugereaza de asemenea un nivel scazut de alimentatie la san. Doar 16% dintre copiii romani au fost alimentati la san exclusiv pe parcursul primelor 6 luni de viata in 2004, in vreme ce doar 12% dintre nou-nascuti au fost alaptati in prima ora de dupa nastere, arata DSP Constanta.

Compozitia unica a laptelui de mama

O picatura de lapte de mama este alcatuita din 4000 de celule vii. Ele regleaza diferitele nevoi ale bebelusului si isi schimba constant compozitia. Depinde de vârsta bebelusului, de ora din zi si de masa respectiva. Uneori, compozitia se schimba chiar in timpul unei mese, când continutul de zahar sau grasimi variaza. La inceputul mesei, laptele pare mai apos (primul lapte) si, dupa stimularea reflexului de evacuare a laptelui, acesta va contine mult mai multe grasimi (laptele de la urma) si are un aspect cremos. Primul lapte potoleste setea copilului, in timp ce laptele de la urma satisface foamea. Laptele de mama contine toate vitaminele importante, mineralele si echilibreaza elementele necesare pentru o crestere optima a bebelusului, indeplinind totodata, cerintele de igiena.