Asociaţia Transplantaţilor din România (ATR) și Houston NPA au organizat în acest weekend la Predeal Conferinţa Naţională “Pacientul-înainte și după transplant”, cu ocazia împlinirii a 15 ani de activitate de către Asociaţia Transplantaţilor din România. În cadrul simpozionului a fost lansat și primul număr al revistei ATR, “A doua viață”.
Pe parcursul celor 3 zile au participat peste 300 de pacienţi dializaţi și transplantaţi (transplant renal, cord, ficat și plămân) și alături de aceștia s-au aflat lectori de renume care au susţinut prezentări privind problemele specifice acestei categorii de pacienţi: prof. dr. Radu Deac – Profesor Asociat al UMF Târgu-Mureș, dr. Victor Zota – preşedinte al Fundaţiei pentru Transplant, conf. dr. Ileana Constantinescu – Catedra de Urologie, Dializă și Transplant renal, UMF Carol Davila, Dr. Eminee Kerezsy – Centrul de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal Institutul Clinic Fundeni, dr. Bogdan Dorobanțu – Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic a Institutului Fundeni, dr. Marius Neculoiu – Manager Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov, dr. Mihaela Popescu – CMDT Roma, av. dr. Raluca Mihaela Simion.
Lucrările simpozionului au fost coordonate de Gheorghe Tache, primvicepreședinte al Asociaţiei Transplantaților din România și Amali Teodorescu, vicepreședinte al Asociaţiei Transplantaţilor din România. Din partea asociaţiilor partenere ATR au participat dr. Crina Ștefănescu – președinte Asociația Transplantaților de Ficat din România (Livertrans), Liviu Bîrlea – președinte Asociația Transplantaților de Plămân, Vasile Cepraga – președinte Asociația Bolnavilor Dializaţi din Galaţi. Din partea altor asociaţii de pacienţi au fost prezenţi Cezar Irimia – președinte Federaţia Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), Nicolae Oniga – președinte Asociaţia Naţională a Hemofilicilor (ANHR), Marinela Debu – președinte Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România (APAH-Ro), Cristian Roșu și Iulian Petre – Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA).
Cu ocazia împlinirii celor 15 ani de activitate ai Asociaţiei Transplantaţilor din România, a fost organizat vineri 15 iulie în Predeal un marș de informare și conștientizare asupra importanţei donării de organe în cadrul căruia participanţii au purtat tricouri inscripţionate cu mesajul “DA donării de organe” și au împărţit materiale informative locuitorilor și turiștilor. Marșul a fost organizat în parteneriat cu Crucea Roșie Brașov.
Cu peste 7000 de operaţii pe cord deschis și 46 de transplante de cord efectuate atât în România cât şi în Statele Unite ale Americii, prof. dr. Radu Deac este considerat cel mai important chirurg cardiac al ultimilor 20 de ani. Prezent la simpozion, prof. dr. Radu Deac a declarat că admiră Asociația Transplantaților din România și și-ar dori ca aceasta să fie și mai vocală, să lupte pentru promovarea transplantului în România, să prezinte poveștile de viaţă ale celor care au trecut printr-un transplant și cum le-a schimbat viaţa acest procedeu. Prof. Deac l-a amintit pe dr. Marius Barnard, fratele lui Christiaan Barnard, care a fost de multe ori în România și a avut o mare contributie la devoltarea transplantului cardiac la noi în ţară. Marius Barnard și Christiaan Barnard au făcut parte din prima echipă medicală care a realizat primul transplant de cord de la om la om în 1967.
Dr. Victor Zotaa prezentat obiectivele care vor fi urmărite în dezvoltarea Planului de redresare al activităţii de transplant din România: îmbunătăţirea calităţii şi securităţii organelor pentru transplant, creşterea numărului de organe oferite pentru transplant, eficientizarea şi creşterea accesibilităţii la sistemul de transplant. Planul are 5 axe prioritare de acțiune: în primă fază se vor desemna coordonatorii de transplant în toate spitalele care au potenţial de a declara donatori de organe și tesuturi, urmează promovarea programului de transplant în toate spitalele care au potenţial de a declara donatori de organe, se vor îmbunătăţi cunoştinţele şi abilităţile de comunicare ale profesioniştilor din domeniul sanitar în vederea comunicării corecte și complete către mass media, dar şi implicarea asociaţiilor de pacienţi care pot fi aliați de nădejde în promovarea donării de organe și a trasplantului. Acest plan mai impune și armonizarea legislaţiei naţionale cu legislaţia europeană (implementarea Directivei Europene pentru organe) pentru facilitarea cooperării cu alte reţele de transplant în vederea dezvoltării unor schimburi transfrontaliere, dezvoltarea unui program naţional privind donatorul fără activitate cardiacă și al unui program privind utilizarea donatorilor marginali. Victor Zota a transmis mesajul că medicii care efectuează transplant sunt supuși unui stres foarte mare și au nevoie de sprijinul pacienților pentru a-și continua activitatea, iar mass media ar trebui sa fie alături de acești medici și de pacienți în informarea corectă a populației despre avantajele și importanța transplantului de organe în salvarea de vieți.
Dr. Bogdan Dorobanţude la Clinica de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic a Institutului Fundeni și-a început prezentarea prin clarificarea unor termeni, menționând că transplantul înseamnă înlocuirea unui organ “nefuncțional” cu altul funcțional și că donatorul (pacientul care donează organul) se poate afla fie în moarte cerebrală, fie fără activitate cardiacă, fie este viu. Organul transplantat în termeni specifici se numește grefă și poate fi: de rinichi, ficat, inimă, plămân, pancreas, intestin, cornee. În cazul transplantului, imunitatea pacientului transplantat constituie principala barieră care poate duce la respingerea organului. Astfel, pacientului transplantat îi sunt administrate imunosupresoare, care duc la diminuarea imunității primitorului și oferă protecție împotriva rejetului, lăsându-l însă pe acesta fără protecţie împotriva microbilor, viruşilor, bacteriilor, fungiilor.
Conf. dr. Ileana Constantinescua prezentat în cadrul simpozionului tema “Hepatitele B și C la pacienți cu transplant de rinichi”. În România, prevalența hepatitei de tip B și C este deosebit de mare. De aceea, din ce în ce mai mulți pacienții cu hepatită B sau C au și insuficiență renală și necesită transplant.Conf. dr. Constantinescu s-a arătat extrem de bucuroasă că a putut lua parte la eveniment, salutând existențaAsociației Transplantaților din România. “Doresc sădevină din ce în ce mai puternică și să militeze pentru drepturile pacienților transplanați”. Conf. dr. Ileana Constantinescu este membră din 2004 și inspector al Federației Europene de Imunogenetică (EFI), România având în prezent 21 de membri în această structură.
Dr. Eminee Kerezsyde la Centrul de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal Institutul Clinic Fundeni a precizat că transplantologia a înregistrat progrese clinice remarcabile prin cunoașterea cât mai bine a potenţialului mijloacelor deja existente și prin explorarea de noi căi, nedescoperite, ale răspunsului imun. Așadar, viitorul apropiat al transplantologiei îl constituie găsirea combinaţiilor terapeutice optime şi a mijloacelor adecvate de monitorizare, dar obiectivul pe termen lung rămâne însă inducerea imunotoleranţei.
Dr. Mihaela Popescu a prezentat rolul medicului de familie în supravegherea pacientului transplantat. Medicul de familie monitorizează starea de sănătatea a pacientului după externare (îngrijirea plăgii, puls, tensiune, temperatură, regim alimentar, activitae sexuală, stil de viață), urmărește apariția posibilelor complicații asociate transplantului (cardiovasculare, infecțioase, psihiatrice, etc) și ale coborbidităților (ulcer, diabet, HTA). A accentuat rolul medicului de familie în stimularea laturii positive de gândire şi acţiune a pacientului cu transplant în interacţiunea acestuia cu societatea și cu mediul.
Sponsori eveniment: Novartis, Pfizer, Roche, Biofarm, Dacia Plant, BBraun, Hofigal, Best Pharma, Bio Predictive.
Parteneri: Societatea Națională de Cruce Roșie, Hotel Eden Predeal, Vel Pitar, Walmark, Titan, Bilbor, La Fântâna.
Organizatori: Asociația Transplantaților din România (ATR) și Houston NPA.
Date transplant în România:
- Asociația Transplantaților din România – 15 ani de activitate, peste 1300 membri înscriși;
- Anual în Romania, peste 2000 de bolnavi au nevoie de transplant pentru a putea trăi;
- În ceea ce privește numărul donatorilor de organe, România se află pe ultimele locuri din Europa, cu numai un donator la un milion de locuitori, faţă de media europeană de 20 de donatori la un milion de locuitori;
- Programa avizată de Ministerul Sănătăţii pentru anul 2011 prevede a fi efectuate: 272 de transplanturi de rinichi, 60 de transplaturi de ficat, 16 de cord şi aproximativ 200 de transplanturi de măduvă;
- Numărul anual al procedurilor de transplant efectuate în Romania a înregistrat o creștere progresivă de 30%;
- Centrele implicate în activitatea de transplant de organe sunt la: București, Cluj-Napoca, Târgu-Mureș, Iași, iar la Constanţa se încearcă transplant de “insule pancreatice”.
comunicat de presa
Sursa: Televiziunea Medicala
