EXCLUSIVITATE: Imagini spectaculoase, în premieră, din timpul unei operații pe creier, de acum 40 de ani. De ce nu se mai poate realiza o astfel de operație acum, în Timișoara (VIDEO)

Vizionar, talentat, genial, i-ar spune unii. Vorbim despre profesorul doctor Vasile Miclăuș, care și-a pus amprenta pe începurile neurochirurgiei în Timișoara , a imaginat și construit dispozitive medicale speciale, spre care medicina de azi își întoarce, din nou, ochii. De numele profesorului doctor Vasile Miclăuș se leagă și primul film din domeniul neurochirurgiei realizat în România. Un film înregistrat acum 40 de ani, în  care un pacient diagnosticat cu Parkinson, este operat pe creier și, conștient fiind, în timpul intervenției chirurgicale, i se cere să imite gesturi. O operație cum azi nu se mai poate face în Timișoara.

Televiziunea Medicală vă prezintă, în premieră, aceste imagini document.

”Timișoara a avut o mare personalitate, pe acest profesor Miclăuș, care a fost un adevărat șef de școală, ne spune dr. Horia Pleș,  Seful Secției de Neurochirurgie a Spitalului Județean Timișoara. A venit în Timișoara in anul 1955, atunci   înființandu-se Secția de Neurochirurgie. De ce spun că a fost o mare personalitate? Pe timpul acela era foarte greu să pleci dincolo. A avut ieșiri la Institutul Karolinska din Stockholm, Suedia,  la Institutul Burdenko, Rusia, un mare institut care a rămas și acum important pe plan mondial, in care se gasea profesorul  Konovalov.  A fost la Paris, la Roma, deci un om care a cunoscut foarte mult ce se întâmplă în străinătate. Trebuie să amintesc și asta:  a participat la războiul din Coreea în perioada ’53-’54, unde a și primit o decorație,  a Republicii Populare Coreea cu numele “Meritul Sanitar”. Să nu mă întrebați de ce parte a baricadei a luptat pentru că nu știu, doar că a fost în războiul din Coreea și, normal, acest lucru l-a ajutat foarte mult să aibă  experiență, să aibă curaj”.

”Și aici în Timișoara a inventat un aparat de stereotaxie cerebrală , care a fost primul din România, de fapt, nu a mai fost nimeni altcineva care să facă așa ceva la noi in tara. Invenția lui a fost transpusă pe film. După știința mea, este primul film neurochirurgical din România  datand din anul 1973. Este vorba despre o mișcare involuntară, o diskinezie, acest Parkinson, pe care toată lumea il stie. Există și alte mișcări involuntare, dar vorbesc despre Parkinson, pentru că toată lumea cunoaste aceasta boala, care cu ajutorul acestui aparat stereotactic inventat de el reușește să vindece pacientul”, a adăugat dr. Horia Pleș.

Dr. Horia Pleș ne precizează: 

”Din peliculă se observă, aparatul care este relativ simplu. În timp, pe plan mondial, aparatele au devenit tot mai stufoase, tot mai complicate, tot mai greu de montat, tot mai greu de lucrat cu ele, apoi după ce au atins un vârf  în tehnologie și în dificultate, să se realizeze că trebuie să fie simplificate.  Majoritatea aparatelor  au revenit la această formă din 1973. Cu ajutorul unui electrod, pacientul treaz fiind– apropos de asta, a fost de curând un reportaj la o televiziune din România care a arătat că undeva  în străinătate, se face o astfel de intervenție pe pacientul treaz. Este adevărat, noi nu putem acuma să facem așa ceva la Timișoara, dar acest lucru s-a făcut în 1973.  Pacientul este treaz, se montează aparatul de stereotaxie pe craniu, după cum se vede din imagini și se introduce un electrod acolo unde se dorește distrugerea unui nucleu, respectiv nucleul ventro lateral, porțiunea anterioară a talamusului. Profesorul Miclaus folosea cuvantul “talamectomie” acum acest termen are alta semnificatie. Intervenția modernă, actuală,  care face parte din  neurochirurgia  funcționala, folosindu-se termenul de deep brain stimulation înseamnă la fel introducerea acestui dispozitiv medical, a acestui electrod, prin metoda stereotactică cu scopul de a distruge diferiti nuclei. Rezultatul pozitiv inseamna disparitia mișcarii involuntare”.

Dincolo de istorie, colectivul clinicii timișorene speră ca neurochirurgia funcțională să devină parte din activitatea medicilor de aici. Pentru că România, ar avea nevoie de încă alte două centre de profil.

”Sigur că visul meu este să facem și  neurochirurgie funcțională.  Pentru neurochirurgie funcțională avem nevoie și de un om dedicat, pentru că este puțin altceva decât neurochirurgia obișnuită, și, sigur că da, până la urmă, medicina bună se face cu bani mulți. Un dispozitiv medical, acest device pentru deep brain stimulation, costă în jur de 23.000-24.000 de euro. Ca orice dispozitiv medical, el se poate defecta, se poate infecța și atunci trebuie scos și înlocuit cu altul. Ei, vă dați seama, în situația noastră economică, 23.000 de euro astăzi, peste trei luni, alți 23.000 de euro, e dificil. Noi avem un centru în România, unde se face destul de rar așa ceva, dar sperăm ca pe viitor,  in țara noastră, la 20 de milioane de locuitori, sau câți mai suntem, 19 milioane, sa apara inca două-trei centre. In final, pentru pacienții care pleacă în străinătate, Ministerul Sănătății dă mult mai mulți bani, decat dacă operațiile s-ar face pe plan național”.

autor: DELIA SESCU BARBU

GALERIE FOTO: