Medicii care desfășoară o activitate paralelă, în spitalele de stat și în unitățile spitalicești private, s-ar putea afla într-un posibil conflict de interese, lucru semnalat de Ministerul Sănătății, într-un raport prezentat în cadrul ședinței de Guvern, din 16 ianuarie 2013.
”Un număr important dintre medicii care profesează în serviciile publice au și cabinete private sau sunt angajaţi ai unor furnizori privaţi de servicii de sănătate. Sesizări numeroase primite din partea pacienţilor reclamă multe aspecte negative ale unor astfel de situaţii, toate desfăşurându-se în defavoarea sistemului public şi contribuind substanţial la utilizarea ineficientă şi, de cele mai multe ori, nejustificată, a fondurilor publice pentru sănătate. Astfel, majoritatea cabinetelor private, în care lucrează aceiaşi medici angajaţi în spitale, au contracte cu casele de asigurări de sănătate, ceea ce le dă dreptul de a emite trimiteri pentru tratamente în spital, care sunt decontate de asigurările publice de sănătate. Se generează astfel o cerere nu întotdeauna justificată de servicii spitaliceşti, mult mai costisitoare pentru sistem”, se menționează în raportul Ministerului Sănătății.
Mai mult decât atât, dubla calitate a personalului medical permite și exploatarea inversă a pacienților, adică cei care se prezintă în serviciile publice sunt îndrumați, sub diferite motive către unitățile private în care același personal medical este angajat.
”Astfel, pe lângă aspectul criticabil al racolării pacienţilor din serviciile publice în folosul unităţilor private, apar situaţii în care un serviciu deja decontat de casa de asigurări pentru unitatea publică este plătit încă o dată de către pacient, la cabinetul privat, sau chiar este decontat a doua oară către asigurările de sănătate dacă furnizorul respectiv are contract cu casa de asigurări”, se arată în raportul Ministerului Sănătății.
În raport este subliniată ideea că această activitate paralelă a cadrelor medicale de a lucra în spitalele publice și în cele private ar putea constitui un posibil conflict de interese.
”Astfel de situaţii trebuie analizate şi din perspectiva unui potenţial conflict de interese între calitatea simultană de angajat în sistemul privat şi în cel public a unui cadru medical, în special dacă acesta are şi o funcţie de conducere. Sunt cunoscute în acest sens, de exemplu, situaţii în care echipamentele unor secţii de imagistică medicală (aparate de radiologie, tomografie, RMN) sunt defecte şi rămân nereparate, în timp ce unitatea privată de imagistică la care lucrează în paralel şeful secţiei publice funcţionează din plin, deservind şi pacienţii care sunt redirecţionaţi din secţia publică,” se precizează în raport.
Ministerul Sănătății a prezentat Guvernului un raport privind finanțarea din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat. Raportul cuprinde informații privind situația actuală a finanțării furnizorilor medicali, dar și informații referitoare la noile măsuri și principii ce vor fi adoptate și promovate de Ministerul Sănătății.
Sursa: ms.ro