Un OMG, Organismele Modificate Genetic, este o nouă entitate vie, creată de om. O fiinţă care nu a existat în contextul natural al fiinţelor vii din biosfera pământului. – Modificările genetice produse în România stârnesc îngrijorare în rândul opiniei publice.
“Ca să înţelegem esenţa problemei, în primul rând ar trebui să stabilim ce este un “organism” modificat genetic. Poate să fie o plantă, de acord. Dar poate să fie şi un microorganism sau un animal. De obicei, omitem acest aspect. Toată insulina care există în lume este obţinută dintr-un micro-organism modificat genetic. Ca dimensiuni economice şi financiare, cred că piaţa de insulina o depăşeşte pe cea a produselor agricole modificate genetic. Şi pentru că vorbim despre ele, e cazul să facem o precizare: nu este vorba despre legumele fără gust sau miros din piaţă. Plantele cunoscute până acum ca fiind modificate genetic sunt porumbul, cartoful şi soia. Despre ele vorbim în mod curent, când spunem OMG. Prin modificare genetică, plantele au devenit rezistente la anumite pesticide: soia la glifosat şi glifosinat, porumbul la viermele sfredelitor şi cartoful la gândacul de Colorado. În principal, acestea sunt OMG. Sunt plante care modificate dau anumite avantaje agricultorului, dar nu şi consumatorului: rezistenta la frig, la secetă, la boli. Un OMG este o nouă entitate vie, creată de om. O fiinţă care nu a existat în contextul natural al fiinţelor vii din biosfera pământului. Ea este inventată de om.” a spus Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetări Alimentare.
Legumele fără gust şi fără miros nu sunt OMG. Cu toate astea, sunt vizibil modificate.
“Sunt obţinute printr-o anumită selecţie. Şi, în general, este selecţia făcută în avantajul comerciantului, nu al clientului. Adică, prin selecţie se urmăreşte să reziste cât mai mult sau să arate într-un anumit fel. Dar vedeţi, natura îşi are legile ei de echilibru: o roşie care arată bine şi rezistă mai mult va avea mai puţine calităţi nutritive sau mai puţin gust. Natura păstrează un echilibru, tocmai pentru că face o selecţie naturală. Plătim un preţ. Pentru orice avem un preţ de plătit, atunci când ne punem cu natura şi, probabil că mai devreme sau mai târziu, vom plăti şi pentru OMG. E în logica lucrurilor.” a precizat Gheorghe Mencinicopschi.
OMG-urile pot provoca boli?
“Încă nu ştim sigur. Există semnalele unor cercetători, dar OMG-urile încă nu au trecut proba timpului. La fel ca în cazul E-urilor, OMG-urile nu au o toxicitate acută. Cu alte cuvinte, nu mâncăm acum şi imediat ni se face rău. Dar în timp, ele ar putea provoca boli grave. Efectele se văd pe termen mediu şi lung. Nu ştim ce ne rezervă viitorul, în ceea ce priveşte OMG-urile. Sunt cercetători din întreaga lume care trag semnale de alarmă. Unii sunt luaţi în serios, alţii nu. Franţa, Austria, Ungaria au interzis OMG-urile. Alte ţări nu ţin cont şi plantează mai departe. Aceste lucruri ar trebui analizate şi dezbătute. Ar trebui făcută o analiză a riscului. Politicul poate să spună: populaţia nu vrea OMG, deci le refuzăm. Sau, dimpotrivă, poate spune: chiar dacă populaţia nu vrea, interesele mele economice şi politice mă obliga să fac asta, pentru că beneficiile sunt mai importante decât riscul. Astfel de decizii sună cam aşa: nivelul de risc e acceptabil pentru mine, că administraţie, om politic, partid sau guvern, pentru că asta îmi creşte PIB-ul sau nivelul de trai etc. Şi mi-l asum, chiar dacă nu ştiu ce se întâmplă. Este punctul în care se pot întâmpla derapaje. Mass-media ar trebui să facă presiuni în acel moment.” a adaugat Gheorghe Mencinicopschi.
Sursa: Televiziunea Medicala
