Guta (numita si podagra atunci cand afecteaza degetul mare de la picior) este o afectiune caracterizata prin atacuri repetate de artrita inflamatorie acuta — o incheietura umflata, rosie, moale si febrila.
Articulatia dintre metatarsiene si falange de la baza degetului mare este cel mai des afectata (in aproximativ 50% din cazuri). Totusi, guta se poate prezenta si ca depozite de urati, calculi renali sau nefropatie urica. Este produsa de nivelurile ridicate de acid uric in sange. Acidul uric cristalizeaza iar cristalele se depun pe incheieturi, tendoane si tesuturile din jurul lor.
Odata ce apare atacul acut de guta, nivelurile de acid uric sunt micsorate prin modificarea modului de viata.
Guta afecteaza in jur de 1-2% din populatie
Guta afecteaza in jur de 1-2 la suta din populatia Occidentului. Aceasta rata crescuta este rezultatul cresterii factorilor de risc din populatie, cum ar fi sindromul metabolic, speranta de viata crescuta si schimbarile in alimentatie.
Guta era cunoscuta in trecut drept “boala regilor” sau “boala oamenilor bogati” pentru ca aparea la barbati instariti care abuzau de mancare si bautura.
Cuprins:
Guta – simptome
Guta se poate manifesta in mai multe feluri, desi de obicei prezinta aceleasi simptome ca si artrita inflamatorie acuta.
Aproximativ jumate din cazurile de guta, cea mai des afectata este articulatia dintre metatarsiene si falange de la baza degetului mare de la picior.
Durerile articulare incep de la orele 2-4 noaptea si pot dura de-a lungul noptii. Motivul durerilor nocturne este temperatura mai scazuta a corpului de-a lungul noptii. Alte simptome pot aparea rar impreuna cu durerile articulare, acestea fiind oboseala si febra ridicata.
Nivelul crescut de acid uric din sange (hiperuricemie) care dureaza pe termen lung poate avea si alte rezultate, cum ar fi depozite tari, nedureroase de cristale de acid uric, numite tofusuri. Tofusurile de mari dimensiuni pot duce la artrita cronica din cauza erodarii oaselor.
De asemenea, nivelurile crescute ale acidului uric pot determina formarea de cristale de acid uric in rinichi, care formeaza apoi calculi renali si sunt urmate de nefropatie produsa de urati.
Alte simptome care mai pot aparea:
- culoare rosie-vinetie a tegumentului in regiunea articulatiei afectate, asemanatoare unei infectii tegumentare locale
- limitarea miscarilor normale a articulatiei (redoare)
- durere
- edem
- sensibilitate crescuta la nivelul articulatiei (de obicei articulatia degetului mare de la picior, denumit si haluce).
- durere nocturna intensa, uneori pacientul nu suporta nici atingerea articulatiei cu cearceaful
- disconfort care se intensifica pe parcursul noptii, ca apoi sa cedeze in intensitate pe parcursul urmatoarelor 2-7 zile
- prurit tegumentar (mancarime a pielii) si exfolierea pielii aparuta dupa remitarea atacului de guta
Guta – cauze
Nivelul crescut de acid uric din sange (hiperuricemie)este principala cauza a gutei. Ea poate aparea din mai multe motive, printre care alimentatia, predispozitia genetica sau excretia redusa a uratilor, sarurile acidului uric.
Excretia redusa a acidului uric este cauza primara a hiperuricemiei, aparand in 90% din cazuri, in timp ce supraproductia de acid uric constituie o cauza in mai putin de 10% din cazuri.
Aproape 10% din oamenii cu hiperuricemie pot suferi de guta la un moment dat. Riscul, totusi, variaza in functie de gradul de hiperuricemie. Cand valorile sunt cuprinse intre 415 si 530 μmol/l (7 si 8,9 mg/dl), riscul este de 0,5% pe an, in timp ce la persoanele cu valori mai mari de 535 μmol/l (9 mg/dL), riscul este de 4,5% pe an.
Cauze privind stilul de viata
Aproximativ 12 la suta din cazurile de guta sunt datorate alimentatiei si asta include: consumul excesiv de alcool, bauturi dulci indulcite cu fructoza, carne si fructe de mare.
Alte cauze pot fi traumele fizice si interventiile chirurgicale.
Consumul de cafea, vitamina C si lactate, precum si conditia fizica buna, par a scadea riscul de aparitie a gutei deoarece acestea reduc rezistenta la insulina.
Cauze genetice
Aparitia gutei este in parte determinata de cauze genetice, care produc circa 60% din variabilitatea nivelurilor de acid uric.
S-a constatat ca trei gene, numite SLC2A9, SLC22A12 si ABCG2, apar frecvent in asociere cu guta.
Unele tulburari genetice rare, printre care nefropatia juvenila familiala hiperuricemica, boala medulara cistica a rinichilor, hiperactivitatea fosforibosilpirofosfat sintetazei si deficitul de fosforibosiltransferaza hipoxantin-guaninei cum ar fi cel din sindromul Lesch-Nyhan sunt complicate de catre guta.
Stari patologice care pot cauza guta
Guta apare frecvent impreuna cu alte probleme medicale. Sindromul metabolic, o combinatie de obezitate abdominala, hipertensiune, rezistenta la insulina si dislipidemie, se intalneste in aproximativ 75% din cazuri.
Alte tulburari complicate in mod obisnuit de guta includ policitemia, intoxicarea cu plumb, insuficienta renala, anemia hemolitica, psoriazisul si transplantul de organe solide.
Un indice al masei corporale mai mare sau egal cu 35 sporeste de trei ori riscul unui barbat de a face guta.
Expunerea cronica la plumb si la alcool contaminat cu plumb sunt factori de risc pentru guta din cauza efectului nefast al plumbului asupra functiei renale. Sindromul Lesch-Nyhan este adesea asociat cu artrita gutoasa.
Medicamente care pot cauza guta
Diureticele au fost asociate atacurilor de guta. Totusi, doze mici de hidroclorotiazida nu par a mari riscul de a face guta. Alte medicamente care au fost asociate gutei includ niacina si aspirina (acid acetilsalicilic).
Medicamentele imunosupresoare ciclosporina si tacrolimus sunt, de asemenea, asociate cu aparitia gutei, primul in special cand este utilizat impreuna cu hidroclorotiazida.
Guta – prevenire
Atat modificarea stilului de viata, cat si tratamentul medicamentos pot reduce valorile acidului uric.
Printre modificarile eficace ale alimentatiei si ale stilului de viata se numara:
- reducerea consumului de carne si fructe de mare
- consumul adecvat de vitamina C
- limitarea consumului de alcool si fructoza
- evitarea obezitatii
La barbatii obezi care au urmat un regim alimentar hipocaloric, valorile acidului uric au scazut cu 100 µmol/l (1.7 mg/dl).
Un aport de vitamina C de 1,500 mg pe zi scade riscul de aparitie a gutei cu 45%.
Consumul de cafea, insa nu si de ceai, este asociat cu un risc mai mic de aparitie a gutei.
Guta poate aparea din cauza apneei de somn prin eliberarea de purine din celulele private de oxigen. Tratamentul apneei poate ameliora atacurile.
Tratament – guta
Obiectivul tratamentului pentru guta este de a reduce simptomele de durere si disconfort. Aplicarea ghetii timp de 20 pana la 30 de minute de cateva ori pe zi reduce durerea.
Scaderea valorilor acidului uric poate duce la vindecare. Optiunile pentru tratamentul episoadelor acute includ antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), colchicina si steroizii, iar optiunile pentru preventie includ alopurinol, febuxostat si probenecid.
De asemenea, este importanta tratarea comorbiditatilor.
Pentru diminuarea durerii, edemului, rosetii si caldurii locale (inflamatia), caracteristice atacului de guta, se recomanda administrarea de:
- antiinflamatorii nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofenul, naproxenul sau indometacinul. Este recomandata evitarea aspirinei pentru ca aceasta poate schimba brusc nivelurile acidului uric si poate agrava simptomele.
- colchicina
- corticosteroizi
- ACTH
AINS
De obicei, antiinflamatoarele nonsteroidiene (AINS) sunt tratamentul de prima intentie pentru guta. Imbunatatirile pot fi constatate in decurs de cateva ore, iar durata recomandata a tratamentului este de una sau doua saptamani.
Totusi, AINS nu sunt recomandate persoanelor care au si alte probleme de sanatate, de exemplu hemoragie gastrointestinala, insuficienta renala sau insuficienta cardiaca. Persoanelor expuse riscului de reactii adverse gastrice din cauza AINS li se poate administra suplimentar un inhibitor al pompei de protoni.
Colchicina
Colchicina reprezinta o alternativa pentru persoanele cu guta care nu pot tolera AINS. Utilizarea colchicinei este limitata din cauza reactiilor adverse (in primul rand disconfort gastrointestinal).
Totusi, disconfortul gastrointestinal depinde de doza, iar riscul poate fi diminuat prin utilizarea unor doze mai mici, insa eficace. Colchicina poate interactiona cu alte medicamente prescrise frecvent, printre care atorvastatina si eritromicina.
Steroizi
S-a constatat ca glucocorticoizii au o eficacitate egala cu a AINS si pot fi utilizati daca AINS sunt contraindicate.
De asemenea, produc ameliorari cand sunt injectati intr-o articulatie; totusi, trebuie exclusa infectia articulatiei, deoarece aceasta boala este agravata de steroizi.
Pegloticaza
Pegloticaza (Krystexxa) a fost autorizata in SUA pentru tratarea gutei in 2010.
Reprezinta o optiune pentru 3% dintre persoanele care nu tolereaza alte medicamente.
Pegloticaza se administreaza sub forma de perfuzie intravenoasa la interval de doua saptamani si s-a constatat ca reduce valorile acidului uric la aceasta grupa de pacienti.
