Marti, 16 iulie 2013 peste 100 de medici si asistente medicale s-au reunit in Amfiteatrul Spitalului Judetean de Urgenta Timisoara pentru a afla cum pot preveni si combate eficient infectia determinata de bacteria Clostridium Difficile (CD).
Alaturi de colegii din Timisoara au fost prezenti din Bucuresti: conferentiar doctor Alexandru Rafila, presedinte al Societatii Romane de Microbiologie si sef al Laboratorului de Microbiologie din cadrul Institutului Matei Bals Bucuresti si conferentiar doctor Gabriel Adrian Popescu, presedintele subcomisiei din Ministerul Sanatatii pentru limitarea rezistentei microbiene.
Conf. dr. Florin Barsesteanu, Director Medical al Spitalului Judetean de Urgenta Timisoara a deschis conferinta multumind colegilor din Bucuresti pentru faptul ca au acceptat sa se deplaseze in cel mai scurt timp la Timisoara pentru un schimb de experienta cu scopul de a gasi impreuna solutii pentru binele pacientilor. Conf. Barsesteanu a atras atentia asupra faptului ca toate spitalele ar trebui sa raporteze corect infectiile nosocomiale si a mentionat ca “Spitalul Judetean de Urgenta Timisoara este in centrul atentiei pentru ca aici chiar se raporteaza infectiile nosocomiale”. Inca din toamna anului trecut, de cand s-a vorbit mai mult in Romania despre pericolul reprezentat de aceasta bacterie, dr. Ciprian Bogdan, managerul spitalului in acea perioada a achizitionat testele necesare diagnosticarii infectiei cu CD.
Conf. dr. Alexandru Rafila a informat participantii despre modalitatile in care poate fi confirmata prezenta bacteriei si care sunt testele cu sensibilitate si specificitate utilizabile in practica clinica.
Conf. dr. Gabriel Popescu a atras atentia asupra cresterii de la an la an a numarului de infectii cu Clostridium Difficile (de la 1.67 cazuri in medie pe luna in 2010 la 60 de cazuri pe luna in 2013 in cadrul Institutului Matei Bals) si a precizat faptul ca in Romania cele mai multe cazuri sunt produse de o varianta agresiva a CD, ribotipul 027, care determina evolutii mai severe si un risc de contagiozitate mai mare fata de alte variante de CD.
Sunt considerate infectii nosocomiale cele care apar dupa minim 2 zile de la internare, pe parcursul internarii sau la 14 zile de la externare; in cazul ICD (Infecția cu Clostridium difficile) se considera ca un caz este nosocomial daca simptomele apar pana la 28 de zile de la externare, iar daca apar intre 28-56 zile de la externare infectia poate fi nosocomiala sau comunitara. Principalii factori de risc pentru infectia cu CD sunt terapia antibiotica recenta (peste 80% din pacientii cu ICD primesc sau au primit antibiotice in ultimele 12 saptamani) si medicatia antisecretorie gastrica (in 2012 FDA a impus ca in rezumatul caracteristicilor produsului acestor medicamente sa apara o avertizare asupra cresterii riscului de infectie determinata de CD).
Cel putin 50% din tratamentele antibiotice din Romania sunt excesive, fie ca indicatie, fie ca durata de administrare!
Ce trebuie sa stim despre infectia cu Clostridium Difficile?In prezent, pentru orice diaree nosocomiala prima ipoteza in ceea ce priveste cauza ar trebui sa fie cea de infectie determinata de CD, daca nu exista alta explicatie evidenta. Ca regula de tratament antibiotic, trebuie inceput cu monoterapie (adica un singur medicament, fie Metronidazol, fie Vancomicina). Administrarea concomitenta a unui antibiotic sistemic prelungeste durata simptomelor si poate agrava evolutia.
Infecția determinată de Clostridium difficile (ICD) – Ghid pentru public
(http://www.insp.gov.ro/cnscbt/index.php?option=com_docman&Itemid=50)
• Clostridium difficile este o bacterie care se întâlnește în intestinul a 1-3% din populația adultă; la cea mai mare parte nu se produc manifestări clinice deoarece existența florei intestinale obișnuite reușește să împiedice multiplicarea Clostridium difficile.
• Totuși, în situații în care această floră intestinală normală se reduce numeric (cel mai adesea după administrare de antibiotice) Clostridium difficile are condiții favorabile să se multiplice și să elibereze toxine ce afectează colonul cauzând simptomatologia ICD.
• Clostridium difficile poate rezista săptămâni în mediul înconjurător sub formă de spori (bacterii cu un înveliș special, foarte rezistent); odată luați pe mâini și apoi ingerați sporii vor coloniza intestinal.
Care sunt manifestările ICD?
• diaree cu scaune lichidiene (uneori cu mucus și sânge), extrem de mirositoare;
• febră, dureri abdominale, greață, inapetență (foarte rar vărsături) asociate;
• cele mai multe cazuri evoluează favorabil; există însă și situații de afectare severă a colonului, când se poate ajunge la încetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, șoc, insuficiență renală, degradarea funcțiilor altor organe implicand un risc vital pentru pacient.
In ce situații ar putea fi ICD?
Este probabil să aveți ICD când manifestările descrise sunt asociate uneia dintre următoarele situatii:
• urmați sau ați urmat de curând un tratament cu antibiotic (în ultimele 2-3 luni);
• ați fost spitalizat sau instituționalizat (spre exemplu centru de recuperare, cămin pentru persoane vârstnice);
• aveți peste 65 de ani;
• ați fost operat recent la nivelul intestinului;
• aveți un tratament cu medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice);
• aveți boli severe;
• ceilalți membri ai familiei nu au sindrom diareic.
Pentru a reduce riscul de a avea ICD luați antibiotic doar atunci când este justificat și prescris de un medic; nu insistați să vi se prescrie sau să obțineți antibiotice fără prescripție din farmacii. Pentru orice prescripție de antibiotic primită întrebați medicul dacă este absolut necesară.
Cum se confirmă ICD?
• unele laboratoare au posibilitatea de a evidenția în scaunul diareic toxinele Clostridium difficile (sau alte teste echivalente).
Există riscul de a contamina alte persoane în timpul ICD?
• Da. Clostridium difficile rezistă mult timp pe mâinile pacientului atât timp cât nu sunt bine spălate cu apă și săpun. De asemenea, bacteria poate rezista pe obiectele din jurul pacientului, pe echipamente medicale atât timp cât nu sunt dezinfectate cu substanțe care conțin clor sau care eliberează oxigen. Soluțiile alcoolice pentru igienizarea rapidă a mâinilor NU distrug Clostridium difficile.
• Pentru a preveni apariția altor cazuri de ICD, pacientul, membrii familiei, vizitatorii și personalul medical trebuie să își spele mâinile la iesirea din camera pacientului.
Cum se poate reduce riscul de contagiune pentru membrii familiei dacă am ICD și sunt îngrijit la domiciliu?
• spălați-vă mâinile cu săpun și cu apă caldă după fiecare utilizare a toaletei și înainte de mese; folosiți săpun lichid (cel solid se poate popula cu germeni);
• igienă personală strictă – nu folosiți în comun prosoapele; dacă este posibil, folosiți o altă toaletă față de cea utilizată de ceilalți membri ai familiei (dacă nu, dezinfectați toaleta după fiecare folosire cu substanțe ce conțin clor);
• spălați hainele cu apă fierbinte (programul cu cea mai înaltă temperatură), separat de cele ale familiei;
• spuneți membrilor familiei să își spele mâinile cu apă și săpun și să le usuce bine după ce v-au ajutat/asistat;
• în cazul în care ați folosit scutece de protecție, acestea ar trebui colectate separat de restul deșeurilor menajere și inactivate în mod particular.
Ce se întâmplă dacă ICD se declanșează în timp ce sunt internat?
Este foarte important să informați personalul medical de îndată ce ați constatat apariția scaunelor diareice!
• veți fi mutat într-o cameră singur sau cu alți pacienți cu ICD, cu grup sanitar și chiuvetă proprii;
• trebuie sa spalati riguros mâinile după utilizarea toaletei și înainte de mese;
• solicitați ajutorul personalului medical ori de câte ori aveți nevoie;
• personalul medical care vă îngrijește va purta mănuși, halate de protecție și își va spăla mâinile după ce va efectua manoperele de îngrijire necesare
Dacă ați constatat că nu se procedează în acest mod, solicitați personalului medical să se conformeze.
Pot fi vizitat cât timp am ICD?
• DA, cu condiția ca vizitatorii să nu aibă unul dintre factorii care cresc riscul de a face ICD (de ex – cât timp acestia urmeaza tratament cu antibiotice); în caz de dubiu, întrebați personalul medical;
• Vizitatorii vor trebui să aplice aceleași măsuri de protecție ca și personalul medical: echipament de protecție, nu se așează pe patul pacientului, nu utilizează toaletele pacienților, OBLIGATORIU spălarea mâinilor cu apă și săpun la plecare.
Când nu mai sunt contagios?
• Se consideră că după 48-72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult și se pot întrerupe izolarea și măsurile de precauție descries.
• Riscul reapare însă în cazul recidivei ICD.
Cum se tratează ICD?
• în cazurile în care ICD a fost declanșată de administrarea de antibiotic, aceasta se va întrerupe ori de câte ori este posibil;
• se administrează pe cale orală un antibiotic activ asupra Clostridium difficile (metronidazol sau vancomicină);
• hidratare corectă pentru a compensa pierderile cauzate de diaree și de febră;
• în foarte rare cazuri cu evoluție severă (aprox 1-2% din totalul ICD) este necesară o intervenție chirurgicală pentru a se îndepărta porțiunea de intestin afectată; această intervenție poate dubla șansele de supraviețuire pentru pacienții cu forme severe de ICD.
Din cauza ICD investigațiile/intervențiile la care sunt programat vor fi amânate?
• În general NU, dar condiția este ca personalul medical să ia măsurile necesare pentru a evita răspândirea Clostridium difficile;
• DA, dacă aveți o formă severă de ICD.
Când pot fi externat?
De regulă veți rămâne în spital până când diareea se remite, iar starea generală se îmbunătățeste. Uneori medicul vă va prescrie continuarea tratamentului la domiciliu.
Odată vindecat, simptomele pot să reapară?
Da, la aproximativ 25-30% dintre pacienți manifestările reapar într-un interval de 1-12 săptămâni. Dacă această situație survine, solicitați rapid consult medical în cadrul căruia amintiți că ați avut de curând ICD.
Nu luați medicamente constipante (de ex: loperamid)!
De asemenea, dacă aveți o altă infecție care necesită tratament antibiotic anuntați medicul că ați avut de curând ICD pentru a alege acele antibiotice care nu cresc semnificativ riscul de a recidiva.
Nu luați antibiotice din proprie inițiativă!
Ghidul este elaborat de:
Conf. univ. dr. Gabriel-Adrian Popescu
Institutul Național de Boli Infecțioase “Matei Balș”
Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila” București
Dr. Roxana Șerban
Institutul Național de Sănătate Publică
GALERIE FOTO:
[nggallery id=10]
sursa: Televiziunea Medicala
