Dezvoltarea spitalelor private s-a făcut pentru o bună perioadă de timp pe baza susținerii cu fonduri din partea sistemului public de asigurări de sănătate, se arată într-un raport al Ministerului Sănătății, prezentat Executivului, în data de 16 ianuarie 2013.
”Spitalele private au beneficiat o bună perioadă de timp de mecanisme de finanțare preferențială, suma decontată pe caz rezolvat fiind negociabilă și nu fixă, pe baza sistemului DRG, ca în cazul spitalelor publice. De exemplu, din datele furnizate de CNAS, în anul 2009 un furnizor privat de servicii medicale din județul Brașov a negociat și a primit pentru un caz rezolvat de cardiologie intervenţională suma de 3600 lei, acelaşi caz fiind decontat în sistemul DRG de către Casa de asigurări de sănătate, pentru o unitate publică de elită cum este Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara, cu doar 2620 lei”, se menționează în raportul Ministerului Sănătății.
De asemenea, raportul menționează faptul că deși începând cu anul 2011 a fost aplicat același mecanism de decontare, pe baza sistemului DRG și pentru spitalele private, sumele decontate din bugetul FNUASS către spitalele private s-au menținut la cote semnificative sau chiar au crescut. Prin urmare, de-a lungul timpului, suma decontată din bugetul FNUASS către spitalele private a crescut de la 150.703 mii lei în anul 2011 până la 213. 500 mii lei în 2012.
”S-a ajuns astfel la situaţii în care, spre exemplu, în judeţul Braşov să se deconteze în anul 2012 către spitalele private 10% din totalul sumelor alocate pentru servicii medicale spitaliceşti, iar în Oradea, un spital privat cu 87 de paturi înfiinţat în anul 2008 să primească 17% din bugetul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care are 1007 paturi. În ultimul caz, înfiinţarea spitalului privat nu a condus la scăderea numărului de pacienţi ai Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, care, dimpotrivă, a crescut”, se precizează în raport.
Potrivit raportului Ministerului Sănătății, este cunoscut faptul că pacienții care aleg să se trateze în spitalele private trebuie să achite în plus semnificative, care reprezintă diferența dintre ceea ce decontează casele de asigurări de sănătate și tarifele aplicate de acestea.
”Un simplu exemplu ne poate arăta impactul financiar care trebuie suportat direct de către cetăţeanul care accesează servicii de sănătate private: pentru o intervenţie operatorie de cezariană, un furnizor privat are tariful de 8800 lei în cazul în care prim-operatorul este profesor universitar şi 6600 în cazul unui medic primar. Din acest tarif, sistemul de asigurări acoperă doar 1400 de lei, rămânând că diferenţa de 7400 de lei, respectiv 5200 de lei să fie suportat de către familia pacientei. Din cauza acestor practici are loc o limitare drastică a accesibilităţii cetăţenilor la actul medical practicat în aceste spitale şi o discriminare pe criterii financiare a pacienţilor care pot apela la serviciile acestora, în contradicţie cu principiile sistemului social de asigurări de sănătate în baza cărora a fost înfiinţat şi funcţionează FNUASS”, se afirmă în documentul Ministerului Sănătății.
Creșterea fondurilor alocate sistemului medical privat a determinat o reducere importantă a finanțării spitalelor din sectorul public de servicii de sănătate.
”Menţinerea actualelor mecanisme va conduce la creşterea exponenţială, pe măsura apariţiei de noi furnizori privaţi, a proporţiei fondurilor pe care aceştia le atrag din bugetul FNUASS, în detrimentul finanţării unităţilor publice, care asigură rezolvarea majorităţii cazurilor critice şi complexe precum şi a celorlalte intervenţii terapeutice pentru categoriile de populaţie care nu-şi pot permite plăţile suplimentare solicitate de furnizorii privaţi. În astfel de situaţie limită, statul va fi obligat să compenseze din ce în ce mai mult acest deficit de finanţare cu fonduri suplimenatre de la bugetul de stat”, susține raportul Ministerului Sănătății.
Sursa: ms.ro
