Raceala – Mituri si adevaruri despre raceala sau gripa

Raceala sau guturaiul este ce mai comuna boala din lume. Raceala, asa banala cum este, e totusi putin cunoscuta: savantii se trudesc sa-i inteleaga mecanismele. Avem convingeri pe cat de bine inradacinate, pe atat de gresite, despre cauzele si tratamentul ei. Pentru exemplificare, iata cateva dintre aceste „mituri” si datele stiintifice care le contrazic.

Raceala este produsa de frig

Raceala nu este cauzata de frig, ci de agenti patogeni specifici – in speta, niste virusuri. Prin urmare, guturaiul este o viroza, o boala virala. Peste 200 de tipuri de virusuri pot produce simptomele specifice guturaiului, de cele mai multe ori fiind vorba despre virusuri dintr-o categorie numita rinovirusuri. Deseori se intampla sa fie vorba despre o infectie cu mai multe asemenea virusuri deodata.

Multi oameni baga in aceeasi oala virusurile, bacteriile, chiar si ciupercile microscopice sau alte forma de viata microscopice si vatamatoare pentru om, desemnandu-le pe toate sub numele generic de “microbi”. In realitate, virusurile si bacteriile sunt entitati biologice profund diferite, dupa cum fungii (ciupercile) patogeni sunt, iarasi, altceva, diferit si de virusuri si de bacterii.

Pana una-alta, e de retinut ca nu frigul este cauza raceala, ceea ce inseamna ca nici denumirea de “raceala” nu e cea mai corecta. Dar nu e nici complet nepotrivita, caci exista, intr-adevar, o legatura intre guturai si frig, legatura pe care omul a observat-o de milenii, chiar daca si-o explica in mod gresit.

Toata lumea stie – medici si pacienti deopotriva – ca guturaiul apare mai des in anotimpul rece. Multa vreme cauza exacta acestei corelatii a ramas necunoscuta; abia foarte recent, in luna mai a acestui an, a fost publicat un studiu care demonstra unul dintre mecanismele prin care frigul favorizeaza aparitia racelii: temperaturile joase modifica activitatea sistemului imunitar, intr-un mod care slabeste mecanismele naturale de aparare ale corpului impotriva lor, ceea ce lasa cale libera virusurilor pentru a invada caile respiratorii superioare.

Studiul, realizat la Universitatea Yale, SUA, explica astfel, pentru prima data, legatura dintre temperaturile joase si activitatea virusului. Cercetatorii au descoperit ca, la temperaturi mai ridicate, soarecii infectati cu rinovirus produc un val de semnale imune antivirale, care activeaza mecanismele naturale de aparare ale organismului, care lupta impotriva virusului. In schimb, la temperaturi mai joase, soarecii produc mai putine semnale antivirale, astfel incat infectia poate persista.

Iar in culturi de laborator, celulele provenite din caile respiratorii umane, infectate cu rinovirusuri si mentinute la cald, erau mai predispuse sa sufere moartea celulara programata – un fenomen normal, determinat de raspunsul imunitar si care are ca scop limitarea raspandirii infectiei in organism. In schimb, in cazul celulelor pastrate la rece, era mai putin probabil sa se intample acest fenomen.
Deci, iarna racim mai des pentru ca respiram aer cu temperatura scazuta, care raceste caile respiratorii superioare si favorizeaza activitatea rinovirusurilor. Frigul este astfel un factor favorizant al aparitiei guturaiului, nu cauza lui; cauza o constituie infectia cu virusuri.

Unii cercetatori sunt de parere ca aceste constatari explica doar partial corelatia dintre guturai si frig; o alta explicatie – care probabil o completeaza pe prima – este aceea ca, atunci cand e frig, oamenii petrec mai mul timp in interior, cu ferestrele inchise, iar astfel concentratia de virusuri in aerul incaperilor creste, facand mai probabila molipsirea.

Raceala, gripa, tot aia…

Gresit. Guturaiul si gripa nu sunt acelasi lucru, chiar daca, de obicei, isi fac aparitia cu simptome asemanatoare: stranut, tuse, dureri in gat, congestie nazala (nas infundat), secretii nazale, dureri musculare, stare de oboseala si slabiciune, uneori febra… Insa gripa este produsa de un alt tip de virusuri, virusurile gripale, din familia ortomixovirusurilor, mult mai agresive decat virusurile ce produc raceala, de unde si simptomele mult mai accentuate ce semnaleaza instalarea gripei: durerea de cap este adesea severa, starea de rau e mai pronuntata, febra e mai mare… Boala dureaza mai mult si riscul complicatiilor este si el mai ridicat in cazul gripei decat al guturaiului, cel mai des intalnita fiind pneumonia.

Cand racesti, trebuie sa iei antibiotice ca sa-ti treaca

Probabil cunoastem cu totii persoane care, la cel mai mic semn de raceala, se apuca si iau niste pastile de antibiotice pe care le aveau prin casa cine stie de cand, ori se duc si cumpara de la farmacie niste antibiotice care se dau fara reteta.

Dar la fel de rau este faptul ca si multi medici prescriu, in cazul unor viroze simple, antibiotice. De ce fac asa? Pentru ca pacientii se asteapta sa primeasca un astfel de tratament, ba chiar insista sa le fie dat; uneori e vorba de dorinta sincera a medicului de a fi de folos pacientului sau, iar alteori medicii se tem ca raceala sa nu se complice cu o suprainfectie cu bacterii (lucru care, insa, se intampla, de obicei, doar in cazul persoanelor cu un sistem imunitar slabit) si atunci prescriu antibiotice, pentru orice eventualitate.

Problema este ca antibioticele sunt eficiente impotriva bacteriilor, dar nu si impotriva virusurilor. Mai rau, tratamentul fara rost cu asemenea medicamente duce la dezvoltarea rezistentei la antibiotice a unor bacterii care se afla oricum in organism, dar sunt tinute, de obicei, in frau, de sistemul imunitar. Iar aceste bacterii patogene rezistente pot fi apoi transmise altora, care nu vor mai putea fi vindecati cu usurinta, caci bacteriile nu vor ceda in fata antibioticelor obisnuite.

Fenomenul rezistentei bacteriilor la antibiotice este atat de raspandit si progreseaza cu o asemenea, repeziciune, incat Organizatia Mondiala a Sanatatii il considera unul dintre cele mai mari pericole care ar putea ameninta umanitatea in viitor – un viitor destul de apropiat. – si a inceput sa recomande tot mai insistent ca medicii sa limiteze prescierea acestor medicamente.

Asadar, antibioticele nu au efect impotriva virusurilor racelii, dar nu exista nici medicamente antivirale care sa combata eficient aceste virusuri. (Impotriva virusurilor gripale exista, de bine de rau, cateva medicamente antivirale, cu actiune limitata – ar fi si aceasta o mare diferenta intre gripa si simpla raceala).

De fapt, stiti care e vestea? Nu exista niciun tratament care sa vindece raceala, tratand cauza ei, adica omorand virusul. Tratamentul racelii este simptomatic, adresandu-se efectelor, nu cauzei. Bine si asa, daca tratamentele cu pricina sunt eficiente. Remedii usoare impotriva durerilor, congestiei nazale, durerilor in gat si tusei (de preferinta prescrise de medic si luate dupa indicatiile acestuia, nu dupa ureche) ne ajuta sa suportam mai usor cele cateva zile de boala, pana cand sistemul imunitar isi face treaba si invinge infectia virala.
Oricum, guturaiul, aceasta viroza banala, umileste, prin complexitatea ei, lumea stiintifica, in ciuda tuturor eforturile facute de cercetatori pentru a obtine un medicament antiviral eficace. In ciuda unor progrese notabile in domeniu – printre care descifrarea genomului unor rinovirusuri implicate in aparitia guturaiului -, nu vom avea curand un tratament cauzal al racelii. Avand in vedere ca boala cu pricina poate fi produsa de peste 200 de tipuri de virusuri, nici nu e de mirare…

Vestea buna este ca, in imensa majoritate a cazurilor, guturaiul este o viroza usoara, care trece in cateva zile, cu tratament simptomatic, insotit de odihna. (Odihna e foarte importanta; unul dintre primele lucruri pe care trebuie sa le facem cand racim, spun medicii, este sa incercam sa dormim ceva mai mult, pentru ca asta ajuta sistemul imunitar sa vina de hac virusului care ne-a invadat. E o metoda simpla si eficienta, dupa cum si metoda cea mai eficienta de limitare a raspandirii guturaiului – si a gripei . este tot una simpla: spalarea frecventa pe maini cu apa si sapun.)

Deci, tratament cauzal nu exista, ci doar tratament simptomatic, iar in rest – sistemul imunitar isi face treaba, de obicei foarte bine. De unde si vorba: raceala trece, cu tratament, intr-o saptamana, iar fara tratament – in 7 zile…