Rezerva ovariană de la A la Z

O femeie se naște cu un numărul maxim de ovocite pe care le va avea vreodată, iar de-a lungul vieții, până la menopauză, va pierde constant din ele, fără posibilitatea de a mai produce altele. Spre deosebire de bărbați, care produc peste 1.000 de spermatozoizi într-o secundă până la 50 de ani și mai mult.

În a cincea lună de viață intrauterină, fătul de sex feminin deja are cam 4 milioane de ovocite, dar până la venirea pe lume numărul acestora deja se înjumătățește. Până la pubertate mor lunar aproximativ 11.000 de ovocite, instalarea menstrelor găsind adolescenta cu numai 300.000 – 400.000 de ovocite. De aici înainte, pâna pe la 30 de ani, lună de lună mai dispar câte 1.000. Și scade nu doar numărul ovocitelor ci și calitatea lor.

În jurul vârstei de 30 de ani o femeie mai are doar 12% din rezerva ovariană, iar dacă până la această vârstă nu a devenit mamă, lucrurile pot începe să se complice pentru că scăderea devine accelerată. La 37-38 de ani mai poate fi vorba despre circa 25.000 de ovocite, după care declinul este chiar dramatic. Astfel, la 40 de ani rezerva ovariană ajunge la un procent modest, de numai 3%… Și pe tot acest parcurs nu doar că scade numărul de ovocite al rezervei ovariene, ci și calitatea lor. Din păcate.
Pe măsura înaintării în vârstă femeile vor avea așadar tot mai puține ouă viabile și, în consecință, șanse tot mai mici de a rămâne însărcinate. Dintr-o perspectivă evolutivă acest mecanism are sens: femeia să poată rămâne însărcinată într-un moment al vieții când este capabilă să aducă pe lume copii sănătoși. Pentru că, tot din păcate, sarcina la o vârstă mai înaintată nu doar că este mai greu de obținut, dar și face ca riscul de a avea un copil cu anumite malformații congenitale să crească.
Desigur, pot exista și excepții: femei la care rezerva ovariană se epuizează la 20-30 de ani, dar și femei care pot concepe și după 40 de ani.

Cauzele reducerii rezervei ovariene

Îmbătrânirea este doar una dintre cauzele scăderii rezervei ovariene. Aceasta poate fi însă afectată și de proceduri chirurgicale (îndepărtarea chisturilor ovariene), de tratamente medicale agresive (cum ar fi chimio sau radioterapia), de factori genetici sau de unele afecțiuni care au ca rezultat scăderea fertilității, cum ar fi de exemplu hipertiroidismul. Literatura de specialitate menționează faptul că inclusiv stilul de viață și stresul au partea lor de contribuție, știut fiind că nivelurile crescute ale hormonului stresului, cortizolul, afectează producția de hormoni de eliberare a gonadotropinei. Un alt factor cheie care s-a dovedit a avea un impact negativ asupra fertilității este fumatul, care poate epuiza în mod direct rezerva ovariană.

Cum se obțin informații despre rezerva ovariană

În cele mai multe cazuri, nu există simptome sau semne specifice scăderii rezervei ovariene. Unele femei pot observa ușoare modificări în ciclurile menstruale, cum ar fi cicluri mai scurte sau mai lungi ori spotting înainte de fluxul menstrual complet. Reducerea rezervei ovariene este adesea detectată atunci când o femeie are dificultăți în a rămâne însărcinată, în ciuda faptului că a încercat mai multe metode de creștere a fertilității.
Informațiile cu privire la rezerva ovariană le oferă două teste de sânge: unul care măsoară nivelul hormonului stimulator al foliculului (FSH) și altul care are în vedere hormonul anti-Müllerian (AMH). Rezultatele acestor teste (completate și de o ecografie transvaginală) vor oferi informații importante asupra fertilității, adică a capacității de a mai concepe.

Tratamente pentru rezerva ovariană diminuată

A concepe un copil înainte de împlinirea vârstei de 35 de ani, înainte de „marele declin”, este cea mai bună opțiune pentru a evita problemele pe care le creează reducerea rezervei ovariene.
În prezent nu există o modalitate cunoscută de a încetini diminuarea rezervei ovariene. Cu toate acestea, în cazurile în care rezerva ovariană este scăzută, specialistul în infertilitate are la dispoziție tratamente hormonale care, chiar dacă nu pot crește nivelul rezervei ovariene, totuși pot face ovocitele disponibile și receptive să se maturizeze, pentru a fi folosite în proceduri de fertilizare in vitro.

Dr. Andreas Vythoulkas, contributor Televiziunea Medicala

Dr. Andreas Vythoulkas este medic specialist obstetrica-ginecologie, cu competente in infertilitate, laparoscopie, ecografie, histeroscopie si colposcopie.

Absolvent al Masteratului din cadrul Clinicii Genesis din Atena, sub coordonarea cunoscutului Dr. Pantos, Dr. Vythoulkas a dobandit expertiza si compentente in probleme de infertilitate si, implicit, in domeniul tehnicilor de reproducere umana asistata.

In prezent, Dr. Vythoulkas este doctorand in Obstetrica-Ginecologie, cu specializare in endometrioza si infertilitate. Doctorul Andreas Vythoulkas este reprezentant in Romania al Clinicii Genesis Atena (Grecia) si detine statutul de membru al Societatii Elene de Obstetrica si Ginecologie si al Federatiei de Medicina Fetala din Londra (Marea Britanie).

https://www.facebook.com/andreas.vythoulkas.md/