Rinita alergica si impactul asupra calitatii vietii (VIDEO)

Una din cele mai frecvente afectiuni intalnite in practica ORL este rinita alergica. Se estimeaza ca aproximativ 400 milioane de oameni sufera in prezent de rinita alergica, prevalenta medie in Europa fiind de 25% , depasind chiar 50% la unele grupe de varsta in anumite tari. La copii aceasta afectiune  este mai sever resimtita influentand negativ calitatea vietii, dar si dorinta de a avea un animal de companie.

Cuprins:

1. Generalitati
2. Video
3. Ce este rinita alergica?
4. La ce varsta apar primele simptome de rinita alergica?
5. Cand se manifesta rinita alergica?
6. Ce sunt alergenii si unde ii gasim?
7. Cum se manifesta rinita alergica?
8. Diagnosticare
9. Tratament

 Ce este rinita alergica? 

Rinita alergica este o boala inflamatorie a mucoasei nazale, inflamatie declansata de contacul acesteia cu diferite substante denumite alergeni, care determina o varietate de simptome de intensitate mai mare sau mai mica, in functie de factorii care o declanseaza sau de gravitatea afectiunii, avand un mecanism de natura imunologica. Se incadreaza clinic in grupul rinitelor cronice si este o boala ereditara. 

La ce varsta apar primele simptome de rinita alergica?

Rinita alergica este de obicei diagnosticata in primele 3 decade de viata, dar am intalnit in practica si pacienti la care debutul simptomatologiei a avut loc mai tarziu.

Cand se manifesta rinita alergica?

Clinic, rinita alergica se clasifica in doua mari grupe: rinita alergica sezoniera si rinita alergica perena.

Rinita alergica sezoniera este declansata de alergenii care apar in anumite Rinita alergica sezoniera este declansata de alergenii care apara in anumite perioade ale anului, cu referire principal la polen.     Polenul este eliberat doar in timpul zilei.Cele mai mari concentratii se gasesccu 2-3 ore inainte de rasaritul soarelui (eliberarea polenului) si la amiaza (ascensionarea polenului in aer). Exista doar 10-15 specii de plante al caror polen au importanta clinica. Frevente surse de polen sunt pomii infloriti din martie pana la inceputul lunii mai (mesteacan,arin,alun,plop,salcie,nuc). Dintre cereale,polenul de secara are cea mai importanta semnificatie.

Exista un calendar al repartitiei alergenilor (polen) in functie de anotimpuri,care poate da o indicatie vaga asupra diagnosticului.

Rinita alergica perena de alergenii respiratori existenti pe tot parcursul anului (acarienii din praful de casa, secretii si epitelii de animale, mucegaiuri).

Cauza fundamentala a unei alergii la praful de casa o constituie alergenii din dejectiile de acarieni. Acestia se inmultesc la umiditati crescute ale aerului si la temperature de 20-24* C. In pat ,acarianul de praf,gaseste conditii prielnice de viata.Umiditatea aerului din pat creste cu numarul de persoane care se odihnesc,crescand si mai mult cand in dormitor se foloseste un umidificator de aer.

Deci, in functie de tipul de rinita alergica de care pacientul sufera, simptomatologia poate sa fie intermitenta sau persistenta, cu exacerbari (acutizari) periodice sau la contactul cu o cantitate mai mare de alergen.

Ce sunt alergenii si unde ii gasim?

Alergenii sunt substante capabile sa determine o reactie de aparare exagerata din partea organismului. Cauza bolilor alergice este un defect genetic ereditar al sistemului imunologic. Alergenii pot fi:

1. inhalatori (la care este expusa mucoasa nazala) si anume polen, spori de ciuperci, praf de casa, par de animale, graminee, substante chimice, produse cosmetice, detergenti;
2. digestivi: conservanti alimentari, legume, fructe (mai ales cele cu seminte mici), alcool;
3. medicamente;
4. boli parazitare sau infectii microbiene.

Orice element sub soare cu care venim in contact in viata de zi-cu-zi poate produce o reactie alergica, chiar soarele insusi.

Industrializarea joaca un rol important prin poluarea atmosferei cu oxizi de azot, care se presupune ca ar favoriza eliberarea alergenilor din polen, explicandu-se prevalenta in crestere a acestei afectiuni, prevalenta ce atinge in mediul urban pana la 40%.

Cum se manifesta rinita alergica?

De cele mai multe ori pacientii se adreseaza medicului pentru o raceala care dureaza de 2-3 sapatamani.

Simptomatologia nazala consta in principal in scurgere nazala (rinoree) apoasa, stranuturi repetate, nas infundat, prurit (mancarime) nazal. Asociat pacientul acuza senzatie de plenitudine nazala, tulburari de miros, prurit faringian si auricular, lacrimare, inrosirea ochilor si dureri de cap.

Simptomatologia este diversa si variaza in gravitate in functie de severitatea bolii.

Examenul ORL evidentiaza la rinoscopie anterioara o mucoasa nazala inflamata, de culoare palid-violacee, decolorata, umeda, insotita uneori de aparitia unor formatiuni polipoide, prezenta unor secretii clare si apoase sau groase si decolorate.

Persoanele care prezinta astfel de simptomatologii trebuie neaparat sa se prezente la medic,de cele mai multe ori boala fiind subdiagnosticata datorita automedicatiei si tratarii cu superficialitate a problemei.

Rinita alergica – diagnosticare

Rinita alergica este diagnosticata prin istoric medical (anamneza), examinare clinica si ,cel mai important, examenele paraclinice. Acestea constau in teste cutanate (Prick test), testele RIST,  RAST precum si alte teste. Diagnosticarea corecta a rinitei alergice este importanta deoarece exista multe boli cu simptome similare (infectii ale tractului respirator superior, alte rinite cronice nonalergice). De asemenea foarte importanta este si identificarea corecta a alergenului, fapt ce va conduce  catre un tratament potrivit pentru ameliorarea sau disparitia simptomelor.

Anamneza este cel mai important instrument de investigare in diagnosticul rinitei alergice. Anamneza familiala poate scoate in evidenta o pondere ereditara in determinarea alergiei subiectului. Anamneza completa alergologica este deosebit de importanta in orientarea spre un diagnostic corect, iar testele de laborator sunt esentiale in identificarea alergenilor declansatori si in luarea de masuri in vederea tratamentului.

Investigarea clinica scoate in evidenta aspectele prezentate anterior si in acelasi timp are rolul de a face diagnosticul diferential cu patologii rinosinusale cu manifestari asemanatoare.

Inspectia  permite de exemplu evidentierea la copii, a unui sant al pielii la trecerea dintre nasul osos si  cel cartilaginos deoarece acestia isi ridica frecvent varful nasului ca mana pentru a-si ameliora respiratia (salutul alergic). In cazul alergicilor sezonieri, se evidentiaza eritemul si tumefactia conjunctivelor, secretii lacrimale abundente, inrosire la nivelul pielii fetei. La copii apare triada: grimase, fornait, frecarea nasuluI cunoscuta ca “ticul alergic”.

Endonazal, se evidentiaza la alergicul peren o hiperplazie (marire) a cornetelor si uneori polipoza nazala, la alergicul sezonier o mucoasa palida, cateodata si rosie, prezenta unei secretii apoase.

Investigatiile radioimagistice (radiografie de sinusuri anterioare ale fetei, computer tomografia CT) folosesc la excluderea altor afectiuni in diagnosticul diferential.

Metode citologice si histologice de punere in evidenta a eozinofiliei in secretia nazala si in tabloul sangvin pot sugera o rinita alergica. Valori eozinofilice peste 5% la nivelul mucoasei nazale sugereaza o rinita alergica.

Dozarea de IgE totale (RIST) si dozarea de IgE specifice (RAST) sunt teste pe care le utilizam frecvent in diagnosticul rinitei alergice.Nivelul crescut al IgE specific au o valoare indicativa.

Rinomanometria ar trebui efectuata la toti bolnavii pentru a diferentia localizarea si gradul obstructiei si gradul de contractilitate a mucoasei nazale.

Diagnosticul specific alergic, constand in teste cutanate,sunt metode ce permit dovedirea clinica a unei reactii immediate IgE dependente impotriva unui allergen. Principiul unui test cutanat se bazeaza pe introducere intradermic a mai multor alergeni de test, cea mai importanta tehnica in clinica constituind-o Prick testul. In caz ca acesta este pozitiv se produce la nivelul pielii reactive vizibila cu eritem si formare de papule centrale.

Atunci cand simptomele rinitei alergice nu sunt stapanite sau cand nu se recurge deloc la tratament pot aparea numeroase complicatii de la sinuzite alergice si bacteriene, otite medii acute si otite seroase insotite de scaderea auzului. De asemenea, 40 % din pacientii cu rinita alwergica dezvolta si un astm bronsic.

Rinita alergica – tratament

Tratamentul rinitei alergice are ca obiective principale ameliorarea simptomatologiei, suprimarea alergiei, modificarea terenului alergic si asigurarea unei functii nazale optime.

In tratamentul rinitei este important sa incercam a aplica masuri de control al alergenilor din mediul intern. Aceste masuri avand in general efecte benefice asupra starii pacientului, reducand necesitatea tratamentului medicamentos. In urmatorul tabel sunt prezentate  cateva dintre aceste masuri.

Tratamentul medicamentos consta in antiinflamatoare corticosteroidiene nazale sub forma de spray, antialergice (antihistaminice) cu eficienta crescuta in diminuarea rinoree si stranutului, corticoterapie injectabila la nivelul ucoasei nazale.

Desensibilizarea alergica (prin colaborare cu medicul alergolog) se face la pacientii cu mai multe teste alergice positive.

Metodele chirurgicale sunt reprezentate de chirurgia cu laser CO2, criochirurgia, rezectiile chirurgicale ale cornetelor nazale inferioare si se practica la pacientii care nu raspund la tratmentul medicamentos.

Rinita alergica este o afectiune cu un impact deosebit asupra populatiei in general si a pacientului alergic in special, cu costuri semnificative suportate de sistemul de asigurari de sanatate.

autor: dr.Bota Marius Mihai, medic specialist ORL, Centrul Medical Grigoraș