În România anului 2013, doi copii din trei sunt bătuți acasă. Mai mult de o treime dintre părinți recunosc abuzul asupra copiilor, iar corecţiile precum „lovitul cu palma” sau „urecheala” nu sunt percepute de aceștia ca fiind comportamente din sfera abuzului fizic.Acestea sunt doar câteva dintre rezultatele celui mai amplu studiu privind abuzurile împotriva copiilor realizat în ultimii zece ani făcut de organizația „Salvați Copiii”.
O statistică îngrijorătoare care arată că, în ciuda interzicerii prin lege încă din 2004 a oricărei forme de violenţă asupra copiilor în familie, părinţii nu doar că încă utilizează pedeapsa corporală în practica educaţională de zi cu zi, dar un procent semnificativ dintre ei apreciază pozitiv bătaia ca mijloc de educaţie a copilului.
Convingerea că prin pedepsire cei mici vor învăţa cele mai importante lecţii este extrem de răspândită în rândul părinţilor. În realitate însă lucrurile stau altfel.
“Copiii bătuţi sau umiliţi vor bate şi vor umili, în relaţia cu ceilalţi copii, cu părinţii, cu profesorii, precum şi în relaţiile lor de maturitate, iar abuzurile din copilărie sunt adesea surse pentru eşecuri personale în viaţa de adult. Tocmai de aceea este important pentru societatea românească să facă o schimbare de paradigmă în procesul educaţional şi să înlocuiască violenţa cu vorba bună, modelele comportamentale, comunicarea, empatia, valorile – adică parentingul pozitiv”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Preşedinte Executiv Salvaţi Copiii România.
Copiii nu scapă de violență nici la școală, mai arată studiul
“86% dintre copii sunt certaţi de către cadrele didactice atunci când greşesc, și corecția este, mai apoi, raportată de o treime din copii, prin jignire și etichetare: prostule, neatentule, un abuz emoțional care trebuie să ne îngrijoreze.33% sunt jigniţi şi etichetaţi la şcoală de către profesori, iar 7% afirmă că sunt bătuţi”, a declarat președintele „Salvați Copiii” Timiș, Mihai Gafencu.
Studiul evidenţiază și date referitoare la stările emoţionale experimentate de copii la școală. Majoritatea trăiesc stări emoţionale care variază de la indiferenţă (29%), anxietate, retragere, nesiguranţă şi încordare (57%) şi îngrijorare (6%).
autor: Luiza Tirca
sursa: Televiziunea Medicala
