Vaccinurile anti-COVID-19 pe bază de ARN mesager cresc riscul de miocardită şi pericardită, însă aceste efecte adverse sunt rare, potrivit unui studiu francez.

Miocardita şi pericardita sunt afecţiuni inflamatorii ale inimii. Prima afectează miocardul, principalul muşchi al inimii, iar cea de-a doua, pericardul, membrana care înconjoară inima.

Cercetarea condusa de structura Epi-Phare, care combină Asigurările de Sănătate şi Agenţia pentru Medicamente, a tinut cont de datele prelevate de la 1836 de persoane cu vârsta cuprinsă între 12 şi 50 de ani internate în Franţa pentru miocardită sau pericardită, în perioada 15 mai – 31 august.

Studiul confirmă că vaccinurile Pfizer şi, în special, Moderna cresc riscul ca aceste boli să apară în decurs de 7 zile de la vaccinare.

Fiecare caz a fost comparat cu 10 “martori”, care au aceeaşi vârstă, acelaşi sex şi departament de rezidenţă, însă nu au avut miocardită. Riscurile de spitalizare pentru miocardită sau pericardită au fost astfel comparate între vaccinaţi şi nevaccinaţi în situaţii altfel similare.

Riscul de miocardita

Conform studiului, riscurile par sa fie mai pronunţate, chiar daca mai scazute, in cazul bărbaţilor  cu varste sub 30 de ani, în special după administrarea celei de a doua doze a vaccinului de la Moderna. Vaccinarea cu acest ser ar fi la originea a 132 de cazuri suplimentare de miocardită la un milion de doze administrate.

La femeile sub 30 de ani, cazurile suplimentare de miocardită atribuibile celei de-a doua doze de Moderna sunt estimate a fi de 37 la un milion de doze administrate.

Riscul de pericardita

Si aparitia pericarditei pare sa fie mai pronunţata după vaccinul Moderna la persoanele sub 30 de ani, în special după a doua doză, care ar fi la originea a 18 cazuri suplimentare la milion de doze administrate la bărbaţi tineri.

Nu au fost raportate decese în rândul persoanelor spitalizate pentru aceste afecţiuni în urma vaccinării. Iar riscurile sunt mici, ceea ce sustine in continuare ideea ca beneficiile vaccinarii sunt incontestabile, sustin cercetatorii.

“Când punem în balanţă eficacitatea vaccinurilor împotriva formelor severe de COVID-19 (estimată la aproximativ 90%) şi aceste riscuri existente, dar rare, şi cu o evoluţie favorabilă, raportul beneficiu-risc al vaccinurilor nu este pus la îndoială”, sustine AFP Mahmoud Zureik, directorul structurii Epi-Phare.