La masa de Pasti e bine sa mananci mai intai un ou, existand credinta ca acesta aduce sanatate pe parcursul anului, apoi peste si pasare, pentru a fi sprinten precum pestele si usor ca pasarea. Evident, meniul de Pasti contine si mancare gatita dupa variate retete care folosesc oua, carne de miel sau ied (cum sunt: ciorba, stufatul, drobul), branza (placinte, branzoaice), coca de cozonac (colaci, pascute), legume, verdeturi etc. La o masa care se respecta se pot deosebi in derularea mesei, multe bunatati grupate pe rosturile lor: pasca si oua rosii, aperitive (drob, pateuri, rulade, chec-aperitiv, oua umplute), ciorba/bors de miel, sarmale (sarmale cu pasat), miel (friptura, gratare, frigarui), muschi de vita, peste, pasare (pui, rata, curcan), iepure, patiserie, placinte, cofetarie, cozonaci si bauturi (neaparat vinul rosu ritualic). O zicala potrivita pentru mesele de Pasti: „Trei zile, masa-ntinsa!“
Asociatia Pro Consumatori (APC) foloseste acest prilej pentru a va prezenta cateva aspecte despre carnea de miel/preparatele din carne de miel, oua rosii, cozonaci si vinuri.
Recomandam consumatorilor sa achizitioneze miei verificati de catre medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub aceasta greutate au un continut ridicat de apa, ceea ce face ca prin operatia de pregatire (fierbere, prajire, frigere) sa se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat apta de consum). Pretul unui kg de carne de miel variaza de la 15 lei, in orasele mici, la 28 de lei in marile orase (Bucuresti, Constanta, Timisoara etc). O ultima gaselnita a comerciantilor, afisarea pretului la carne de miel pentru 100 g de produs. Astfel, in unul din marile magazine ale Bucurestiului, pretul la carnea de miel era de 2,79 lei/100 g.
Cozonaci, oua, drob cu aditivi
In ultima perioada, hipermarket-urile au inceput sa fabrice si sa vanda sub brandul magazinului cozonaci cu aditivi. Sfatul nostru: Pastele este o singura data in fiecare an, nu se merita sa cumparam cozonac cu chimicale. Nici cozonacul nu mai este ce-a fost! S-a inventat cozonacul cu fibra de cartof si pesmet! Cititi eticheta! Alegeti in cunostinta de cauza! Alegeti calitatea si nu cantitatea!
Daca nu va faceti timp pentru pregatirea bucatelor traditionale specifice mesei de Pasti, trebuie sa stiti ca cele realizate industrial sunt pline de chimicale, astfel:
- in cele 17 sortimente de vopsea de oua am identificat 32 de aditivi alimentari (E 101ii – riboflavina – 5 – fosfat; E 102 – tartrazina; E 104 – galben de chinolina; E 110 – galben portocaliu S.; E 120 – carmin; E 122 – azorubina (carmoisine); E 127 – eritrozina; E 131 – albastru patent V; E 132 – indigotina; E 133 – albastru briliant FCF; E 141ii – complexe de cupru ale clorofilinelor; E151 – negru briliant BN; E 160b – annato – colorant portocaliu natural – extras cu solventi dintr-un fruct exoctic; E 171 – dioxid de titan; E 172 – oxid de fier; E 200 – acid sorbic; E 202 – sorbat de potasiu; E 211 – benzoat de sodiu; E 223 – metabisulfit de sodiu; E 270 – acid lactic; E 296 – acid malic; E 300 – acid ascorbic; E 330 – acid citric; E 524 – hidroxid de sodiu (soda caustica, lesie); E 410 – guma din seminte de caruba; E 412 – guma de guar; E 415 – guma de xantan; E 422 – glicerina (glicerol); E 433 – polisorbat 80; E 470b – saruri de magneziu ale acizilor grasi; E 555 – silicat alumino potasic (antiaglomerant); E 640 – glicina – potentiator de aroma);
- in cei 31 de cozonaci analizati s-au identificat 33 de aditivi alimentari (E120 – acidul carminic; E133 – albastru briliant; E150a – caramel simplu; E150c – caramel amoniacal; E150d – caramel sulfit de amoniu; E160b – colorant portocaliu; E163 – antocianina; E170 – carbonat de calciu; E171 – dioxid de titan; E200 – acid sorbic; E202 – sorbat de potasiu; E211 – benzoat de sodiu; E282 – propionat de calciu; E300 – acid ascorbic; E330 – acidul citric; E331 – citratii de sodiu; E401 – alginat de sodiu; E412 – guma de guar; E415 – guma de xantan; E420ii – siropul de sorbitol; E422 – glicerina; E464 – hidroxipropilmetilceluloza; E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi; E472 – esteri ai glicerolului cu acidul acetic si acizi grasi; E472e – esterii acizilor mono si diacetil tartric cu mono si digliceridele acizilor grasi; E481 – stearoil-2-lactilat de sodiu; E500 – carbonatul de sodiu; E503 – carbonatul de amoniu; E920 – cisteina; E950 – acesulfam de potasiu; E952 – ciclamat de sodiu; E954 – zaharina; E1520 – propilen glicol)
- in cele 9 sortimente de drob s-au identificat 16 aditivi alimentari (E120 – carmin; E262 – acetati de sodiu; E300 – acid ascorbic; E301 – ascorbat de sodiu; E315 – acid izoascorbic; E316 – eritorbat de sodiu; E407 – caragenan; E412 – guma guar; E415 – guma xantan; E450 – difosfati; E451 – trifosfati; E452 – polifosfati; E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi; E472d – esteri ai acidului citric; E520 – nitrit de sodiu; E621 – glutamat monosodic).
„Cozonacul industrial este un produs care, in cele mai multe situatii, nu mai are nimic din gustul si savoarea cozonacului traditional. In compozitia acestuia exista ingrediente care au denaturat reteta acestui produs, cum ar fi: srot de soia, spartura de soia, faina de soia degresata, otet din vin, fibre de cartofi, faina de porumb, amidon de porumb etc, la care se adauga coloranti, conservanti si indulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor sa cumpere cozonac numai dupa o atenta verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate si sa fie circumspecti la anumite mentiuni nutritionale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip. La fiecare aliment, prospetimea este cea care ar trebui sa ne preocupe in primul rand, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura intreaga cantitate de nutrienti existenta in acestea, in plus, ne putem proteja si de eventuale toxinfectii alimentare generate de alimentele in curs de alterare.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.
„Cozonacul de fabrica este proiectat pentru… consumatorii de cozonac, o categorie niciodata clara ca structura si dimensiune. Cozonacul de fabrica este un produs pentru altul, cel mai adesea necunoscut. Interesul celui implicat in afacere este orientat primordial catre profit, apoi catre imaginea firmei si numai pe urma catre satisfactia clientului. Afaceristul are grija sa nu intre in conflict cu tertul interesat (organisme cu atributii in vegherea si controlul relatiilor dintre oferta si cerere), iar in ce priveste relatia cu purtatorii cererii trebuie sa tina cont de regimul reglementarilor, cel mai adesea plasate in zona limitarilor si interdictiilor (sa fie atenti ce sa nu faca). Cozonacul, fie de casa, fie de fabrica, este un produs pentru oameni sanatosi, fara boli metabolice si alte suferinte sensibile la alimente grele. Trebuie constientizat faptul ca este un aliment greu, deseori considerat o „bomba calorica“. Fiind un aliment realizat din ingrediente cu mare valoare nutritiva, concentrate, modificate major prin coacere, se intelege ca un consum excesiv de cozonac pune organismul la grea incercare.
Vopsirea oualor prin surse naturale
Pentru vopsirea oualor, multi consumatori se aprovizioneaza cu substante chimice improprii pentru vopsirea acestora, dar care dau culori impresionant de vii, incomparabil mai atractive decat culorile din surse naturale: pentru rosu si roz – foi de ceapa, sfecla proaspata; pentru galben si portocaliu – morcovi, coji de citrice; pentru albastru – frunze de varza rosie; pentru verde – frunze de spanac etc. Este bine sa se procure oua albe pentru vopsiri frumoase, sa fie curatate cu apa calda (fara detergenti), sa fie fierte incet in apa cu putina sare, apoi sa se adauge putin otet si sursa de colorant. Foarte comod este sa se fiarba ouale in apa in care au fiert mai intai foile de ceapa, de exemplu. Aceste experimente asigura si placeri deosebite in arta de a face.” Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
„Vopseaua de oua contine diferiti coloranti in functie de culoarea pe care o ofera (E101ii, E102, E104, E110, E120, E122, E127, E131, E132, E133, E141ii, E151, E160b, E171, E172). Desi ei sunt numiti generic „coloranti alimentari”, totusi prezinta toxicitate asupra organismului uman. Se fixeaza cu usurinta pe suprafata exterioara a cojii de ou. Teoretic nu ar trebui sa fie ingerati. Si totusi, ei ajung in stomac. Cum? Colorantii pot penetra usor coaja oului fiert catre interiorul acestuia. De cele mai multe ori observam acest fapt, deoarece suprafata albusului capata o nuanta in tonul in care coaja oului este colorata. Mai mult, mainile noastre preiau colorantul de pe coaja si il aduc pe suprafata albusului. Astfel, impreuna cu oul consumam si colorantul! Exista numeroase studii stiintifice care demonstreaza ca nu este deloc sanatos sa folosim coloranti alimentari „artificiali” (compusi de sinteza) in compozitia alimentelor. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (EFSA) impune concentratii limita ale acestor compusi in compozitia alimentelor (mg / kg corp / zi) (http://www.efsa.europa.eu/en/topics/topic/food-colours). Motivele principale sunt efectele adverse care insotesc consumul lor, cum ar fi hiperactivitatea (ADHD) si reactii alergice mai ales la copii, stari de migrena, astm si chiar cancer. Un studiu al agentiei americane CSPI (Center for Science in the Public Interest) prezinta detaliat aspecte ale toxicitatii colorantilor alimentari sustinute de date experimentale (https://cspinet.org/resource/food-dyes-rainbow-risks). E102, E110, E120, E122, E127, E132 si E133 sunt colorantii considerati ca fiind un „curcubeu” de risc pentru organismul nostru. Acesti coloranti apar adesea pe eticheta vopselei de oua.
Vopseaua tipografica constituie uneori alternativa pentru vopsirea oualor. In acest caz, riscurile de imbolnavire se amplifica considerabil fata de cazul utilizarii colorantilor alimentari. Vopseaua tipografica contine hidrocarburi (alcani, izoalcani), hidrochinone, saruri organice, toate cu actiune iritanta la contactul direct cu ochii si pielea, adevarate otravuri atunci cand, accidental, sunt ingerate. Vopseaua tipografica nu trebuie sa intre in contact cu alimentele! In aceste conditii, poate ar fi util sa revenim la colorantii naturali. Putem folosi frunze de ceapa rosie pentru culoarea rosu, spanac pentru a colora in verde, afine si frunze de varza rosie pentru culoarea albastru, morcovi pentru portocaliu, etc. Cu putina imaginatie si inventivitate putem avea la indemana o paleta larga de culori doar din surse naturale. Desigur, ouale colorate astfel nu vor fi la fel de „stralucitoare” ca in cazul colorantilor alimentari sau in cazul vopselei tipografice, dar putem fi siguri ca vor fi mult mai sanatoase.„ Lector univ. dr. Madalina Sandulescu, Departamentul de Chimie Organica, Biochimie si Cataliza, Facultatea de Chimie, Universitatea din Bucuresti.
„As dori sa lansez un semnal de alarma asupra incondeierii oualor cu vopseaua chimica compusa din nenumarati aditivi alimentari, in vederea prevenirii diverselor probleme de sanatate care ar putea fi asociate in mod direct de contactul organismului nostru cu aceste substante. Este important sa stim ca pasarile crescute in sistemul agriculturii ecologice au acces la verdeata naturala si sunt hranite cu cereale ecologice, ajungand in final sa produca si oua sanatoase de o calitate superioara cu coaja mai groasa si mai rezistenta. Din punctul meu de vedere, acest amanunt este esential, astfel incat ingredientele chimice care se regasesc in vopseaua pentru oua sa nu patrunda in albus. Cu alte cuvinte, putem preveni cresterea gradului de intoxicare a organismului nostru numai prin simpla alegere a oualor ecologice. La polul opus, pasarile crescute in sistem conventional produc oua de o calitate inferioara cu coaja mai subtire, astfel incat cresc si sansele ca vopseaua toxica sa se transfere in interiorul albusului. Din nefericire, sunt nevoit sa constat ca majoritatea vopselurilor pentru oua contin aditivi alimentari destul de nocivi pentru sanatatea noastra. Trebuie sa amintesc faptul ca afectiunile de natura alergologica au crescut intr-un mod alarmant in ultimii ani, tot mai multi romani fiind sensibilizati de aceste probleme. Cert este ca o persoana alergica nu obisnuieste sa tolereze conservantii si colorantii regasiti in alimentele comercializate pe rafturile magazinelor noastre. De asemenea, copiii atopici intra cu lejeritate in aceasta categorie, un intestin permeabil nesuportand prezenta colorantilor in aceasta zona cheie in care se regasesc aprox. 90% din celulele noastre imunitare. Unul dintre aditivii problematici care se regaseste si in vopseaua de oua este E171 (dioxidul de titan).
Un raport elaborat de catre Institutul National de Cercetari Agronomice din Franta si publicat la data de 20 ianuarie 2017 in Scientific Report a dezvaluit publicului larg ca aditivul E171 traverseaza bariera intestinala in randul animalelor, depozitandu-se ulterior in diverse organe. Administrarea orala a acestui aditiv a produs leziuni precanceroase localizate la nivelul colonului in randul a aprox. 40% din animalele care au ingerat dioxidul de titan. Un alt aditiv nociv care se poate citi pe eticheta unei vopsele de oua este E172 (oxidul de fier), acesta fiind interzis in Germania. Ingestia acestui aditiv poate declansa reactii alergice sau diverse probleme de sanatate regasite in zona gastro-intestinala.
Colorantul de culoare galbena E102 (tartrazina) este interzis in state precum SUA, Norvegia si Austria, intrucat este asociat cu agravarea astmului, declansarea eruptiilor cutanate, urticaria, depresia, hiperactivitatea sau cu deficitul de atentie la copii. Iata de ce ma vad nevoit sa recomand varianta naturala de vopsire a oualor, fiindca este si singura care nu produce toxicitate la nivelul organismului. Putem concepe formule prietenoase de incondeiere a oualor, sugerand sa luam in calcul ceapa rosie, turmericul, sfecla rosie, varza rosie sau chiar sucul de afine. De asemenea, vopseaua de oua naturala, certificata ecologic reprezinta o alternativa demna de luat in considerare, numeroase magazine de incredere avand in portofoliu aceste produse. Alegand natura in detrimentul substantelor chimice, ne vom proteja cu adevarat familiile, crescand in ultima instanta si cererea pe segmentul producatorilor corecti care empatizeaza cu dorintele parintilor informati. Food is the only medicine…” Nutritionist Dumitru Balan, www.vindecadai.ro
