Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale (ANMDM) este prima instituţie care află atunci când sunt probleme cu un anumit medicament. În prezent, ANMDM funcţionează cu 300 de persoane, deşi ar mai avea nevoie de încă 50 de oameni bine pregătiţi în toate departamentele pe care le are în subordine. Mai mult decât atât, dr. Marius Savu a solicitat şi un buget corespunzător astfel încât instituţia pe care o conduce să funcţioneze la parametri normali.
“Am putea face mai mult dacă am fi suficienţi oameni. Am solicitat două lucruri – să ni se modifice legea de funcţionare pentru a deveni autonomi, dar şi să primim mai multe fonduri pentru a putea face angajări. Interes există, sunt medici tineri şi farmacişti care au mai colaborat cu noi şi care ar fi dispuşi să vină la ANMDM”, a declarat dr. Marius Savu (foto), preşedintele ANMDM.
Instituţia vrea să se implice alături de celelalte organisme ale Ministerului Sănătăţii în evitarea crizelor cauzate de lipsa medicamentelor. De fapt, cei din ANMDM sunt primii care află dacă sunt sau nu probleme cu un anumit medicament. În plus, ANMDM vrea să faciliteze venirea pe piaţă a unor fabrici de medicamente, eliminând din birocraţia actuală.
“Sunt foarte multe fabrici dezvoltate în Korea de Sud, spre exemplu, care nu prea se gândesc să vină în România, în condiţiile în care ştiu că au de aşteptat trei ani pentru o autorizaţie. Situaţia ar putea fi diferită dacă ar exista un sprijin şi o prioritizare pe medicamente care sunt mai puţin prezente la noi. Vrem să asigurăm acestor fabrici un acces mai facil, bariera birocratică să fie cât mai redusă, şi să putem avea nişte proceduri semnal şi de urgenţă în zona accesibilităţii la medicamente”, a continuat dr. Savu.
Un alt obiectiv al ANMDM este să aibă mai multă vizibilitate în zona exportului paralel, cu toate că este o activitate legală în cadrul Uniunii Europene, încurajată chiar de către Comisia Europeană.
În România, exportul paralel de medicamente este în creştere. Dacă în 2010, comerţul paralel ajungea la 400 de milioane de euro, în 2011 suma a ajuns la 500 de milioane de euro. Specialiştii au estimat că la finalul anului 2012, exporturile paralele vor ajunge la 700 de milioane de euro, trendul nefiind unul sănătos pentru piaţa farmaceutică de la noi din ţară.
“Nu putem bloca exporturile sau importurile. Jurisprudenţa UE ne impune anumite reguli, una dintre ele fiind aceea că produsele trebuie livrate în cantităţi normale. Am ales, prin lege, să stabilim cel mai mic preţ din 12 ţări. Evident că este o tentiatie de a lua medicamente din România şi a le duce în Germania, spre exemplu”, a declarat Bogdan Chiritoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.
Singura autoritate care ar putea ţine socoteala exporturilor paralele de medicamente este ANMDM. Totuşi, pentru exportul paralel nu se solicita declaraţie de export, aceasta fiind supusă avizării instituţiei numai când medicamentele se trimit în ţări terţe, în afara Uniunii Europene.
“Vrem ca producătorii de medicamente să anunţe ce şi unde trimit, nu ca să îi restricţionez, ci ca să ştiu de ce lipsesc anumite medicamente de pe piaţă. De pildă, am şti dacă un medicament lipseşte din farmacii pentru că este exportat masiv în Germania sau pentru că nu se mai produce. Iar dacă este exportat în Germania, să existe reglementări prin care producătorii să aibă obligaţia de a asigura în primul rând piaţa românească”, a ţinut să precizeze dr. Marius Savu.
Preşedintele ANMDM susţine că nimeni nu cunoaşte cifra exactă a exporturilor paralele întrucât nu există obligativitatea raportării. Începând cu 2013, raportarea va deveni oligatorie dată fiind intrarea în vigoare a Directivei de Contrafacere.
“Trebuie să ai transparenţa totală pe circuit”, a conchis dr. Marius Savu, preşedintele ANMDM.
Exportul paralel, deşi este permis pe întreg teritoriu al Uniunii Europene prin prisma liberei circulaţii a bunurilor, limitează accesul pacienţilor români la tratament.
Sursa: paginamedicala.ro
