Pe masura ce sunt metabolizate in organism, alimentele sunt asimilate si utilizate pentru functiile vitale si tind sa creasca sau sa reduca aciditatea sangelui sau a altor fluide din organism.
Este important de mentionat faptul ca gustul mai mult sau mai putin acid al unui aliment NU este un indicator al reactiei pe care alimentul respectiv o va produce atunci cand este metabolizat.
De exemplu lamaile, portocalele si alte fructe au un gust acid din cauza continutului de acid citric si de alti acizi organici. Totusi, atunci cand sunt metabolizati in organism, acesti acizi si celelalte componente lasa in urma reziduuri minerale alcaline, avand un efect alcalinizant, si nu acidifiant, asa cum ne-am astepta. Aceste fructe mentionate pot actiona insa intr-un mod acid la nivelul stomacului si pot sa nu fie tolerate de persoanele cu aciditate crescuta, gastrita sau ulcer, insa tolerabilitatea trebuie testata intotdeauna individual.
Nivelul pH-ului (sau nivelul de aciditate din sange si lichidul extracelular) trebuie mentinut intre niste limite foarte precise pentru ca activitatea functiilor vitale sa se desfasoare adecvat: intre 7,35 si 7,45.
Daca tinem cont de faptul ca un nivel al pH-ului de 7 este neutru, sangele, avand valoare medie de 7,4 este usor alcalin sau bazic. Tendinta constanta a organismului este spre acidifiere. In consecinta, se duce o lupta constanta de eliminare a acizilor in exces.
Carnea si derivatele ei, dar si pestele, ouale, branza maturata, dulciurile, produsele de patiserie, alimente semipreparate si procesate aditivate, uleiurile rafinate si hidrogenate, prajirea ca mod de gatire, sucurile din comert, alcoolul, cafeaua au efect acidifiant in organism. Daca organsimul, la randul lui, nu este capabil sa compenseze sau se elimine acesti acizi in exces, pot aparea o serie de tulburari.
Consecintele acidifierii
Multe afectiuni sunt rezultatul acidifierii sangelui si organismului:
- Tendinta spre osteoporoza si decalcifiere, deoarece calciul din oase va fi in mod fiziologic scos de catre mecanismele organismului si utilizat pentru a alcalinizare. Tocmai din acest motiv, un aport prea crescut de produse lactate si carne va avea ca si consecinta osteoporoza.
- Tendinta spre arteroscleroza si boli coronariene.
- Probabilitatea mai mare de imbolnavire de artrita.
- Tendinta spre retentia lichidelor in tesuturi (edem).
- Efect pro-inflamator pentru tesuturi.
- Risc mare de formare a calculilor hepatici, biliari si renali.
- Risc mai mare de aparitie a cancerului, deoarece celulele canceroase par a se dezvolta mai rapid intr-un mediu acid.
Legumele si majoritatea fructelor sunt alcalinizante si ajuta la compensarea acizilor in exces produsi in mod normal in organism.
Alimente alcalinizante: toate frunzele verzi, alge comestibile, seminte, curmale, telina, ciuperci, avocado, varza alba si rosie, broccoli, cartofi, stafide, orez bun, banane, pepene verde, morcovi, ananas, mazare, germeni, capsuni, castraveti, sfecla rosie, dovleac, dovlecel, ridichi, citrice, caise, nuca de cocos proaspata, fructe cu boabe mici, coacaze, mango, pere, piersici, ananas, rodii, migdale, cidru de mere, otet de mere, lapte batut, zer crud, amarant, mei, quinoa, lapte crud, melasa, ulei de masline, condimente naturale.
Evitarea aciditatii
- Cresteti consumul de alimente alcalinizante pline de antioxidanti, care reduc formarea de acizi in organism.
- Reduceti consumul de alimente acidifiante, in special branza maturata, carnea, crustaceele, peste, ouale, dulciurile, produsele de patiserie, uleiurile rafinate. Cerealele, nucile, arahidele, lintea si soia au si ele un efect acidifiant, dar nu in aceeasi masura ca produsele de origine animala.
- Imbunatatiti functionarea rinichilor, band apa din abudenta, ceaiuri, sucuri din fructe si legume si consumand fructe si legume crude, proaspete.
Stresul
Atat stresul fizic, cat si cel emotional poate influenta echilibrul acido-bazic. Anumite substante nutritive din depozitele organismului care au rol de alcalinizare, se pierd in cantitati considerabile in conditii de stres sporit. De asemenea, absorbtia substantelor nutritive din alimente poate scadea daca organismul functioneaza sub stres.
Retineti: bucuria, veselia, rasul, odihna si somnul creeaza alcalinitate. Grijile peste masura, supararea, ura, invidia, barfa, teama si insomnia creeaza aciditate.
Alcalinitatea este cel mai mare agent de detoxifiere a organismului, asa incat alimentele care produc alcalinitate vor detoxifia organismul. Prin urmare, alcalinizarea cu ajutorul alimentelor reprezinta solutia cea mai buna pentru regenerarea tisulara. Adoptati o dieta bogata in fructe si legume crude, coapte si proaspete iar organismul va primi cantitatea suficienta de substante nutritive si electroliti care sunt vitali in mentinerea sanatatii. Ideal este ca alimentele alcaline sa fie in proportie de 80-90%.
Astfel ca va indemn ca de fiecare data, fiti cu luare aminte la propria sanatate. Apreciati-o atunci cand o aveti, nu atunci cand nu o mai aveti! Este mult mai usor sa prevenim o boala, decat sa o tratam. Si nu uitati, o boala nu se instaleaza peste noapte, adeseori se formeaza in ani de zile, iar cand incepe sa doara, poate fi deja mult prea tarziu.
Cu respect pentru sanatate,
Anisia Vorinca, nutritionist-dietetician, contributor Televiziunea Medicala
Anisia Vorinca este nutritionist-dietetician licentiat, masterand in cadrul programului de
Nutritie Clinica si Comunitara al Universitatii de Medicina si Farmacie “Victor Babes” Timisoara si
membra in Asociatia Dieteticienilor din Romania. Serviciile oferite sunt de consiliere profesionala in
domeniul nutritiei si dieteticii, pentru un stil de viata sanatos, scadere si crestere in greutate,
dietoterapie in functie de afectiune, nutritia femeii gravide, nutritie pediatrica, nutritie geriatrica,
nutritie oncologica, nutritie sportiva, consultanta nutritionala in gradinite si scoli, sustinerea de seminarii si cursuri de nutritie.
https://www.facebook.com/Nutritionist-Dietetician-Anisia-Vorinca-1615743205362524/