Anxietatea – cauze, simptome si tratament

Anxietatea este o emoție normală și adesea sănătoasă. Cu toate acestea, atunci când o persoană simte în mod regulat niveluri disproporționate de anxietate, aceasta poate deveni o tulburare medicală.

Tulburările de anxietate formează o categorie de diagnostice de sănătate mintală care duc la nervozitate excesivă, frică, teamă și îngrijorare.

Aceste tulburări modifică modul în care o persoană procesează emoțiile și se comportă, provocând și simptome fizice. Anxietatea ușoară poate fi vagă și tulburătoare, în timp ce anxietatea severă poate afecta grav viața de zi cu zi.

Tulburările de anxietate afectează 40 de milioane de oameni din Statele Unite. Este cel mai frecvent grup de boli mintale din țară. Cu toate acestea, doar 36,9% dintre persoanele cu o tulburare de anxietate primesc tratament.

Ce este anxietatea?

Asociația Americană de Psihologie (APA) definește anxietatea ca „o emoție caracterizată prin senzații de tensiune, gânduri îngrijorate și schimbări fizice, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale”.

Cunoașterea diferenței dintre sentimentele normale de anxietate și o tulburare de anxietate care necesită asistență medicală poate ajuta o persoană să identifice și să trateze afecțiunea.

În acest articol, analizăm diferențele dintre anxietatea și tulburarea de anxietate, diferitele tipuri de anxietate și opțiunile de tratament disponibile.

Când are nevoie de tratament anxietatea?

Deși anxietatea poate provoca stres, nu este întotdeauna o afecțiune medicală.

Atunci când o persoană se confruntă cu factori declanșatori potențial dăunători sau îngrijorătoare, sentimentele de anxietate nu sunt doar normale, ci și necesare pentru supraviețuire.

Încă din primele zile ale umanității, apropierea prădătorilor și a pericolului care se apropie declanșează alarme în organism și permite acțiuni evazive. Aceste alarme devin vizibile sub formă de bătăi crescute ale inimii, transpirație și sensibilitate crescută la împrejurimi.

Pericolul provoacă o val de adrenalină, un hormon și mesager chimic în creier, care, la rândul său, declanșează aceste reacții anxioase într-un proces numit răspuns „luptă sau fugi”. Acest lucru pregătește oamenii să se confrunte fizic sau să fugă de orice potențiale amenințări la adresa siguranței.

Pentru mulți oameni, fuga de animale mai mari și pericolul iminent este o preocupare mai puțin presantă decât ar fi fost pentru oamenii timpurii. Anxietățile gravitează acum în jurul muncii, banilor, vieții de familie, sănătății și alte probleme cruciale care necesită atenția unei persoane fără a necesita neapărat reacția „luptă sau fugi”.

Sentimentul nervos dinaintea unui eveniment important de viață sau în timpul unei situații dificile este un ecou natural al reacției originale de „luptă sau fugă”. Poate fi totuși esențial pentru supraviețuire – anxietatea de a fi lovit de o mașină atunci când traversează strada, de exemplu, înseamnă că o persoană va privi instinctiv în ambele părți pentru a evita pericolul.

Anxietatea – Tulburări de anxietate

Durata sau severitatea unui sentiment de anxietate poate fi uneori disproporționat cu declanșatorul sau factorul de stres inițial. De asemenea, pot apărea simptome fizice, cum ar fi creșterea tensiunii arteriale și greață. Aceste răspunsuri trec dincolo de anxietate într-o tulburare de anxietate.

APA descrie o persoană cu tulburare de anxietate ca „care are gânduri sau preocupări intruzive recurente”. Odată ce anxietatea ajunge la stadiul de tulburare, poate interfera cu funcționarea zilnică.

Anxietatea – Simptome

În timp ce un număr de diagnostice diferite constituie tulburări de anxietate, simptomele tulburării de anxietate generalizată (GAD) vor include adesea următoarele:

• neliniște și un sentiment de a fi „la margini”
• sentimente incontrolabile de îngrijorare
• iritabilitate crescută
• dificultăți de concentrare
• dificultăți de somn, cum ar fi probleme de a adormi sau de a rămâne

În timp ce aceste simptome ar putea fi normale de experimentat în viața de zi cu zi, persoanele cu GAD le vor experimenta la niveluri persistente sau extreme. GAD se poate prezenta ca îngrijorare vagă, tulburătoare sau o anxietate mai severă care perturbă viața de zi cu zi.

Anxietate generalizată: Aceasta este o tulburare cronică care implică anxietate excesivă și de lungă durată și griji cu privire la evenimente, obiecte și situații nespecifice ale vieții. GAD este cea mai frecventă tulburare de anxietate, iar persoanele cu această tulburare nu sunt întotdeauna capabile să identifice cauza anxietății lor.

Atacurile de panică: Atacuri scurte sau bruște de teroare intensă și aprehensiune caracterizează tulburarea de panică. Aceste atacuri pot duce la tremurături, confuzie, amețeli, greață și dificultăți de respirație. Atacurile de panică tind să apară și să escaladeze rapid, atingând vârful după 10 minute. Cu toate acestea, un atac de panică poate dura ore întregi.

Atacurile de panică apar de obicei după experiențe înspăimântătoare sau stres prelungit, dar pot apărea și fără un declanșator. O persoană care se confruntă cu un atac de panică îl poate interpreta greșit ca pe o boală care pune viața în pericol și poate face schimbări drastice în comportament pentru a evita atacurile viitoare.

Fobie specifică: aceasta este o teamă irațională și evitarea unui anumit obiect sau situație. Fobiile nu sunt ca alte tulburări de anxietate, deoarece se referă la o cauză specifică.

O persoană cu o fobie ar putea recunoaște o frică ca ilogică sau extremă, dar rămâne incapabilă să controleze sentimentele anxietatea în jurul declanșatorului. Declanșatorii unei fobie variază de la situații și animale până la obiecte de zi cu zi.

Agorafobia: Aceasta este o teamă și evitarea locurilor, evenimentelor sau situațiilor din care poate fi dificil să scapi sau în care ajutorul nu ar fi disponibil dacă o persoană rămâne prinsă. Oamenii înțeleg adesea greșit această afecțiune ca pe o fobie a spațiilor deschise și în aer liber, dar nu este atât de simplu. O persoană cu agorafobie poate avea teamă de a pleca de acasă sau de a folosi lifturile și transportul public.

Mutismul selectiv: Aceasta este o formă de anxietate pe care o experimentează unii copii, în care nu sunt capabili să vorbească în anumite locuri sau contexte, cum ar fi școala, deși pot avea abilități excelente de comunicare verbală în jurul unor persoane familiare. Poate fi o formă extremă de fobie socială.

Tulburare de anxietate socială sau fobie socială: aceasta este o teamă de judecată negativă din partea celorlalți în situații sociale sau de jenă publică. Tulburarea de anxietate socială include o serie de sentimente, cum ar fi frica de scenă, frica de intimitate și anxietatea în jurul umilinței și respingerii.

Această tulburare poate determina oamenii să evite situațiile publice și contactul uman până la punctul în care viața de zi cu zi devine extrem de dificilă.

Tulburare de anxietate de separare: Tulburarea de anxietate de separare caracterizează niveluri ridicate de anxietate după separarea de o persoană sau un loc care oferă sentimente de siguranță sau siguranță. Separarea poate duce uneori la simptome de panică.

Anxietatea – Cauze

Cauzele tulburărilor de anxietate sunt complicate. Multe pot apărea simultan, unele pot duce la altele, iar unele ar putea să nu conducă la o tulburare de anxietate decât dacă este prezent altul.

Cauzele posibile includ:

stresori de mediu, cum ar fi dificultăți la locul de muncă, probleme de relație sau probleme de familie
genetică, deoarece persoanele care au membri ai familiei cu o tulburare de anxietate sunt mai predispuse să experimenteze una
factori medicali, cum ar fi simptomele unei boli diferite, efectele unui medicament sau stresul unei intervenții chirurgicale intensive sau recuperare prelungită
chimia creierului, deoarece psihologii definesc multe tulburări de anxietate ca nealinieri ale hormonilor și ale semnalelor electrice din creier
retragerea dintr-o substanță ilicită, ale cărei efecte ar putea intensifica impactul altor cauze posibile
Pentru a afla mai multe despre cauzele și diagnosticul tulburărilor de anxietate, faceți clic aici.

Anxietatea – Tratament

Tratamentele vor consta într-o combinație de psihoterapie, terapie comportamentală și medicamente.

Dependența de alcool, depresia sau alte afecțiuni pot avea uneori un efect atât de puternic asupra bunăstării psihice, încât tratarea unei tulburări de anxietate trebuie să aștepte până când orice afecțiunea de bază este sub control.

Auto-tratament

În unele cazuri, o persoană poate trata o tulburare de anxietate acasă, fără supraveghere clinică. Cu toate acestea, acest lucru poate să nu fie eficient pentru tulburările de anxietate severe sau pe termen lung.

Există mai multe exerciții și acțiuni pentru a ajuta o persoană să facă față tulburărilor de anxietate mai ușoare, mai concentrate sau pe termen mai scurt, inclusiv:

Managementul stresului: a învăța să gestionezi stresul poate ajuta la limitarea potențialilor factori declanșatori. Organizați orice presiuni și termene limită viitoare, alcătuiește liste pentru a face sarcinile descurajante mai ușor de gestionat și angajați-vă să vă luați liber de la studiu sau de la muncă.
Tehnici de relaxare: Activitățile simple pot ajuta la calmarea semnelor mentale și fizice de anxietate. Aceste tehnici includ meditație, exerciții de respirație profundă, băi lungi, odihnă în întuneric și yoga.
Exerciții de înlocuire a gândurilor negative cu altele pozitive: Faceți o listă cu gândurile negative care ar putea circula ca urmare a anxietății și scrieți o altă listă lângă ea care conține gânduri pozitive și credibile care să le înlocuiască. Crearea unei imagini mentale a confruntării și a învingerii cu succes a unei anumite frici poate oferi, de asemenea, beneficii dacă simptomele de anxietate se referă la o cauză specifică, cum ar fi o fobie.

Rețea de asistență: discutați cu persoane familiare care vă sprijină, cum ar fi un membru al familiei sau un prieten. Serviciile grupurilor de asistență pot fi disponibile și în zona locală și online.
Exercițiu: efortul fizic poate îmbunătăți imaginea de sine și poate elibera substanțe chimice în creier care declanșează sentimente pozitive.

Consiliere in anxietate

Un mod standard de tratare a anxietății este consilierea psihologică. Aceasta poate include terapia cognitiv-comportamentală (CBT), psihoterapie sau o combinație de terapii.

Medicamente

O persoană poate sprijini gestionarea anxietății cu mai multe tipuri de medicamente.

Medicamentele care pot controla unele dintre simptomele fizice și mentale includ antidepresive, benzodiazepine, triciclice și beta-blocante.

Benzodiazepine

Un medic le poate prescrie anumitor persoane cu anxietate, dar pot crea dependență foarte mare. Aceste medicamente tind să aibă puține efecte secundare, cu excepția somnolenței și a posibilei dependențe. Diazepamul, sau Valium, este un exemplu de benzodiazepină prescrisă în mod obișnuit.