Colegiul Medicilor Veterinari din Judetul Sibiu vine cu un set de recomandari legate de capusele, paraziti ce ne dau atatea batai de cap. Cele mai multe cazuri apar primavara si vara, dar si spre toamna.
Capusele – de ce se inmultesc tot mai mult
Capusele sunt artropode parazite ce populeaza suprafata corpului, fiind gasite pe tegumentele mamiferelor sau in blana lor ori pe pielea pasarilor. Sunt paraziti hematofagi, se hranesc cu sangele gazdelor pe care le paraziteaza, fiecare stadiu activ se hraneste o singura data, dupa care petrece perioade lungi pe vegetatie de obicei in iarba inalta si de acolo trec direct pe tegumente, populand gazda timp de cateva zile, daca nu sunt indepartate.
Capusele sunt de dimensiuni foarte mici, insa pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul rosu. Calea de a infesta si de a infecta ca vector, o noua gazda este contactul fizic (ele nu sar, nu zboara, dar se ataseaza de corpul victimei).
Capusele se clasifica in capuse endofile (de adapost) si capuse exofile. Capusele endofile sunt cele care traiesc in grajduri, locuinte, crapaturile zidurilor, vizuini, pesteri si paraziteaza animalele in perioadele de odihna. Capusele exofile, cu prezenta in spatiul liber, se urca pe firele de iarba sau se deplaseaza pe pasune pentru a gasi gazdele. in cazul in care conditiile sunt nefavorabile, ele se ascund in tufisuri, in sol etc.
Capusele paraziteaza o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Pe langa actiunea directa, capusele sunt transmitatori ai unor agenti patogeni care produc boli atat la om, cat si la animale, fiind clasificate pe locul doi, dupa tantari, in ceea ce priveste importanta medicala si veterinara ca vectori.
Inmultirea exagerata si raspandirea capuselor pe arii tot mai extinse, ajungand din zonele impadurite, pana in gradinile din spatele locuintelor. a fost generata de o serie de factori, incluzand:
— specificul inmultirii capuselor, o femela adulta depune peste 10.000 de oua intr-un ciclu evolutiv,
— inmultirea exploziva a populatiilor de caini comunitari, pisici, rozatoare si de animale salbatice, ca principali vectori,
— modificarile in utilizarea pesticidelor,
— comertul intensiv cu animale,
— numarul mare de cladiri sau spatii urbane parasite, adaposturi de animale neigienizate si nedezinfectate,
— dezvoltarea zonelor suburbane.
Cum actioneaza capusele
Atasarea de gazda se face in timpul trecerii acesteia pe langa firele de iarba pe care se gasesc capusele, localizandu-se preponderent in zona capului si a gatului speciei parazitate.
La locul intepaturii produc iritare si tumefiere pana la infectii locale. Infestatia masiva cu capuse poate duce la anemie, pierdere in greutate, paralizii, stari alergice, soc anafilactic si chiar moartea animalului.
De asemenea, capusele ca vector principal pot transmite agenti patogeni periculosi care pot pune in pericol viata oamenilor si animalelor, respectiv bacterioze, babesioza, leptospiroza, erlihoza, anaplasmoza, boala Lyme si encefalita de capuse. Uneori simptomele pot evolua sub-clinic (greu de sesizat), insa unele dintre afectiuni sunt incurabile.
In plus, ranile pe care le produc creeaza porti de intrare pentru infectii secundare, sau produc diferite afectiuni ale pielii, durere sau tumefactii.
Animalul infestat are tendinta de a se scarpina continuu la locul unde este localizata capusa. zona este usor inflamata si dureroasa, pot aparea semne de apatie, febra, animalul este anemic.
In organismul uman afectiunile au ca simptome manifestari asemanatoare gripei: febra, cefalee, greata, voma.
Atentie, cum se procedeaza vizavi de capuse!
– capusele nu se rup, ci se extrag cu o penseta chiar de la locul de insertie pe piele, altfel clestii capusii raman in interiorul pielii si pot infecta locul unde au patruns;
– dupa indepartarea capusei, se dezinfecteaza locul cu iod;
– daca starea generala nu se amelioreaza, trebuie mers de urgenta la medicul de specialitate.
Ce trebuie facut pentru a combate capusele
Toti factorii implicati in aceasta activitate, respectiv autoritatile locale, crescatorii de animale, alte segmente de populatie, pe langa specialistii din domeniu, trebuie sa se implice in lupta cu capusele, ca vector in transmiterea unor boli grave la oameni si animale.
Se recomanda ca autoritatiile locale, proprietarii de animale si nu in ultimul rand populatia sa efectueze o serie de actiuni:
– Supravegherea prin examene clinice periodice a animalelor.
– Efectuarea dezinsectiilor in spatii si cladiri nefunctionale, in parcuri, zone de agrement, pajisti naturale cu vegetatie abundenta, precum si colectarea si deparazitarea cainilor comunitari.
– Efectuarea lucrarilor de defrisare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafetele de pajisti naturale infestate.
– Deparazitarea periodica a cainilor, a pisicilor sau a altor specii de animale (ovine, caprine, porcine), cu acaricide care sunt aplicate pe corpul gazdelor in diferite moduri (bai generale sau aplicatii locale).
– Populatia sa se protejeze purtand imbracaminte adecvata, la picnic, sa evite zonele impadurite sau cu vegetatie inalta in perioada calda a anului.
Pentru siguranta preventiei si controlului riscului de imbolnavire provocata de capuse, apelati la un medic uman sau veterinar dupa caz, precizeaza dr. Ioan Pentea, secretar executiv al Colegiului Medicilor Veterinari din judetul Sibiu.
