Oamenii de ştiinţă au declarat, pentru prima dată, că au imprimat obiecte 3D folosind celule stem embrionare umane în încercarea de a fabrica organe transplantabile.
Odată perfecționată, tehnologia ar trebui să permită oamenilor de știință de a face trei-dimensional ţesut uman în laborator, eliminând necesitatea de a dona organe.
Celule stem embrionare umane (hESCs) se pot reproduce pe termen nedefinit și pot să reconstruiască aproape orice tip de celule din corpul uman.
Ele pot fi folosite ca o sursă pentru grefe, pot corecta problemele de funcţionare ale inimii și plămânilor, pentru a putea fi tratate numeroase boli precum, boala Parkinson sau chiar creşterea părului.
Cercetătorii au mai testat anterior tehnologia printării 3-D cu alte tipuri de celule, inclusiv celule stem provenite de la adulţi.
Dar până acum hESCs, care sunt mai versatile decât celulele stem mature, se dovediseră prea fragile pentru a putea fi folosite în imprimante 3-D.
“Aceasta este o dezvoltare științifică care sperăm și credem că va avea imense valoroase implicații pe termen lung pentru a furniza organe pentru transplant, la cerere”, a spus Jason King, de la compania britanică de celule stem Roslin Cellab.
“Suntem capabili de a imprima milioane de celule în câteva minute”, a declarat pentru AFP, Shu de la Universitatea Heriot-Watt din Edinburgh.
“Imprimanta este de dimensiunea unei imprimante laser de birou standard.”
Celulele vii sunt depuse intr-un vas de cultură şi lăsat să agrege împreună pentru a forma “ceea ce noi numim un sferoid, … o minge mică”, a spus Shu. Fiecare sferoid a fost mai mic decât un milimetru.
Studiul a apărut în revista Biofabrication, publicată de Institutul de Fizică din Marea Britanie (IOP).
Experimentul nu a avut ca scop crearea de ţesuturi, ci doar demonstrarea modului în care poate fi realizată printarea 3-D folosind celule embrionice stem umane, astfel încât acestea să nu fie deteriorate.
Teoretic, echipa poate imprima orice formă, dar nu este încă în măsură să recreeze un organ uman, fiin nevoie de o reţea de vase sanguine, care să alimenteze ţesutul şi să-i permită astfel să supravieţuiască.
“Provocarea pentru imprimarea unui organ întreg este de a avea această structură vasculară în interiorul acestuia să-l hrănească, permiţând ţesutului pentru a supraviețui pe termen lung. Avem primul nostru pas spre asta.“, a explicat Shu.
O altă provocare este controlul dezvoltării celulelor stem embrionice astfel încât acestea să dea naştere unui anumit tip de ţesut. Cercetătorii plănuiesc ca, în continuare, să printeze ţesut hepatic, care are o structură relativ simplă.
Obţinerea de ţesut hepatic uman în laborator ar putea fi foarte utilă pentru testarea medicamentelor, eliminând în bună măsură necesitatea testării lor pe animale.
“Mă aștept ca această tehnologie să poată fi realizată intr-unul sau doi ani.”
Sursa: AFP
