Decesele provocate de bolile asociate fumatului sunt numeroase, insa mai impresionant de atat este procesul prin care trece organismul uman atunci cand fumezi.
Autoritatile din New York interziceau fumatul in parc, la plaja, la piscina, in centrele de recreere, precum si in alte spatii aflate in administrarea Departamentului Parcuri si Agrement. Astazi, aceleasi autoritati s-ar putea lauda cu reducerea cu doua treimi a volumului de mucuri de tigara gasite in parcuri.
Succesul lor a fost insa intrerupt de un proces prin care o asociatie de fumatori a contestat decizia administratiei. Capatul de acuzare? „Nu exista nicio baza sociala si stiintifica” pentru aceasta interdictie, sustinte Audrey Silk, fondatoarea organizatiei pentru drepturile fumatorilor – CLASH, citata de Reuters.
Stiinta se incapataneaza totusi sa o contrazica pe activista.
Fumatul si obezitatea sunt mai periculoase chiar decat radiatiile nucleare
Fumatul si obezitatea sunt mai periculoase chiar decat radiatiile nucleare, reiese din statistici publicate anul trecut de ziarul britanic The Guardian. In fiecare an, unul din cinci decese este provocat de o boala asociata fumatului – o proportie mai mare decat cea a deceselor provocate de consumul de alcool, accidentele de masina, sinucideri, SIDA, crime si consumul de droguri, toate la un loc.
Totusi, statisticile sunt mai putin impresionante decat o privire atenta asupra chinului prin care trebuie sa treaca organismul uman pentru ca fumatorul sa isi ia minutul euforic generat de nicotina.
O tigara contine 4.000 de compusi. Nu mai putin de 60 dintre acestia sunt carcinogeni cunoscuti. De aceea, este vital sa stii ce se intampla in corpul tau atunci cand fumezi.
Tutunul nu se digera – organismul nu descompune fumul inhalat intr-o forma in care poate sa il absoarba si sa il foloseasca drept energie. In schimb, fiindca sangele si celulele umane nu au fost construite pentru a procesa fumul de tigara, acesta se ingereaza. Din acest motiv, chimicalele si substantele carcinogene iti otravesc corpul la fiecare pufait.
Cand fumezi, un amestec de gaze este eliberat in jurul ochilor, a nasului si in gura. Ochii te pot ustura, poate incepe sa iti curga nasul si sa ti se irite gatul. Fumul iti „paralizeaza” cilii, care, in mod normal, curata tuburile bronhiale si plamanii de materiile straine nocive. Cand ajunge in plamani, fumul de tigara afecteaza celulele scavenger, care ar ajuta la indepartarea particulelor daunatoare din saculetii de aer, numiti alveole.
Fumul inhalat se transforma in tar, care se depune pe plamani. Doar 30% din tar este expectorat atunci cand se expira fumul. Restul de 70% ramane in organism, iar chimicalele din tigara intra aproape imediat in fluxul sanguin. De acolo ajunge direct la inima, de unde este distribuit apoi in tot corpul.
Fumatul poate provoca aritmie
Inima incepe sa bata mai tare imediat ce o tigara este aprinsa, de aceea medicii avertizeaza ca fumatul poate provoca aritmie (batai neregulate ale inimii). In plus, tensiunea arteriala creste cu 10, pana la 15%. Cresterea tensiunii inseamna si cresterea riscului de infarct sau atac cerebral.
Nivelul de oxigen din sange este redus, deoarece monoxidul de carbon produs cand fumezi pacaleste corpul sa creada ca este oxigen. Celulele nu sunt suficient alimentate cu O2, astfel ca inima face eforturi suplimentare pentru a-l furniza. Oamenii de stiinta au descoperit ca fumatorii au de 4, pana la 15 ori mai mult monoxid de carbon in organism decat nefumatorii (monoxidul de carbon este acelasi gaz care iese pe teava de esapament a masinilor).
Slaba oxigenare a celulelor are efecte devastatoare asupra organismului. Pe langa arhicunoscutele efecte asupra plamanilor, a inimii si vaselor de sange, lipsa de oxigen din celule duce la:
- imbatranirea prematura,
- scaderea fertilitatii,
- instalarea timpurie a menopauzei
- aparitia impotentei.
Pe langa acestea, atenuarea gustului si a mirosului (fiindca tarul imbraca receptorii de pe limba si din nas) par doar niste detalii.
Tot acest angrenaj de pagube biologice sunt puse in slujba transportarii nicotinei spre creier, unde, in raspuns, se elibereaza dopamina, care provoaca pentru cateva minute o anume stare de bine.
