Un proiect de ordin privind modificarea criteriilor de încadrare a cabinetelor medicale din asistenţa medicală primară şi din ambulatoriul de specialitate din mediul rural, în funcţie de condiţiile în care se desfăşoară activitatea acestora, este postat pe site-ul Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Departamentul de medicină rurală şi zone izolate al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei împreună cu Federaţia Naţională a Patronatelor din Medicina de Familie doresc să aducă amendamente acestui proiect.
Reprezentanţii celor două organisme consideră că, în situaţia actuală, în care asistenţa medicală în România este şi aşa periclitată din cauza subfinanţării cronice şi a exodului medicilor, un astfel de proiect va depopula zonele rurale de medicii care până acum îşi desfăşurau activitatea în aceste zone.
Preşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Rodica Tănăsescu, a declarat miercuri pentru AGERPRES că în rural sunt condiţii extrem de dificile, iar noul proiect de ordin va duce la depopularea de medici a acestor zone.
‘Nu ar fi necesare astfel de măsuri, dacă fondurile ar fi suficiente şi comunităţile locale s-ar implica mai mult’, a spus dr. Tănăsescu.
La rândul său, reprezentantul medicilor de familie din Botoşani, dr. Paul Şerban, a precizat pentru AGERPRES că aceste modificări de criterii sunt astfel făcute încât nimeni nu va mai putea avea punctajul cerut.
‘În cazul meu, în prezent, luam 22 de puncte. Prin noile criterii voi lua zero puncte. Criteriile au fost modificate atât de drastic, încât nu se poate realiza un punctaj apropiat de ceea ce se prevede’, a spus dr. Paul Şerban.
Potrivit acestuia, condiţiile în rural sunt cu totul diferite de urban. ‘Satele sunt dispuse în zone în care de multe ori mergem pe jos pentru a ajunge la pacienţi. Nu mai vorbim dacă vremea se înrăutăţeşte şi apare o problemă de sănătate care necesită asistenţă medicală. Încercăm o formă de dialog cu autorităţile, respectiv Ministerul Sănătăţii sau CNAS. Dacă însă se publică în Monitorul Oficial în această formă, vom protesta’, a subliniat dr. Paul Şerban.
Şefa Departamentului de medicină rurală şi zone izolate al Societăţii Naţionale de Medicina Familiei, dr. Sandra Alexiu, a subliniat că este vorba de criteriile de acordare a sporurilor pentru medicii care practică în rural şi zone defavorizate. Aceşti medici primesc sporuri pentru distanţa între cabinet şi cel mai apropiat serviciu de urgenţă, pentru condiţii grele fără sursă de apă, canalizare, curent electric, numărul de pacienţi, lungimea satului pe care se află dispersată populaţia.
Criteriile actuale sunt stabilite în 2008, iar, în noul proiect de ordin, se modifică distanţa de la cabinet la cea mai apropiată Unitate de Primiri Urgenţe, de la 10 kilometri la 60 de kilometri, lungimea localităţii unde se deplasează medicul se reduce la 10 – 15 kilometri, ceea ce, potrivt dr. Alexiu este o aberaţie deoarece niciun sat de munte, din Deltă sau în zona Moldovei nu are o astfel de lungime.
‘Mulţi medici au făcut împrumuturi să-şi doteze cabinetele şi, prin reducerea veniturilor, sunt în imposibilitatea de a-şi mai plăti creditele. Şi aşa nu sunt mulţi medici în rural, iar astfel de reglementări vor duce la situaţii în care multe sate vor rămâne fără medici, fără asistenţă medicală’, a subliniat dr. Alexiu adăugând că, în prezent, 47% din populaţia ţării este asistată de medicii din rural. AGERPRES
Sursa: AGERPRES