Conferinta nationala ”Antibioticele, intre uz si abuz”, la care au participat peste 360 cadre medicale din toata tara, s-a bucurat de un real succes, sustin organizatorii. Vezi ce spun cunoscuti specialisti despre aceasta conferinta nationala despre antibiotice!
La aceasta conferinta nationala despre antibiotice au fost prezentate peste 30 de lucrari, grupate in sase sesiuni stiintifice, cu teme cum ar fi: rolul laboratorului in diagnosticul infectiilor; infectiile respiratorii, ORL, urinare si gastrointestinale in medicina ambulatorie; infectiile determinate de Clostridium difficile; rezistenta bacteriana la antibiotice – cu accent asupra infectiilor nosocomiale; principii corecte de utilizare a antibioticelor.
Printre lectorii care au sustinut lucrari la aceasta conferinta nationala despre antibiotice s-au aflat: Conf. Dr. Gabriel-Adrian Popescu, Conf. Dr. Alexandru Rafila, Conf. Dr. Egidia Miftode, Conf. Dr. Mihaela Lupse, Conf. Dr. Mihai Craiu, Conf. Dr. Manuela Arbune, Şef Lucr. Dr. Edit Szekely, Sef Lucr. Dr. Irina-Magdalena Dumitru, Lector univ. dr. Mihaela Debita, Dr. Cristina Cornelia Isar, Dr. Andreea Florina Nita, Dr. Cristina Cristea, Dr. Georgeta Cristina Militaru, Dr. Maria Nica, Dr. Horia Cristian, Dr. Andreea Moldovan.
Conf. Dr. Gabriel-Adrian Popescu, despre cum este mai corect sa utilizam antibiotice si, mai ales, cand este corect sa nu le utilizam
Colaborarea interdisciplinara este vazuta ca o solutie pentru scaderea consumului abuziv de antibiotice. Programul s-a adresat atat cadrelor medicale cu specialitati clinice si chirurgicale, dar si celor paraclinice. Printre participanti s-au aflat specialisti in boli infectioase, microbiologie, medicina de laborator, medicina de familie, pediatrie, epidemiologie, urologie, pneumologie, ORL si anestezie si terapie intensiva, dar si farmacisti.
Coordonatorul stiintific al manifestarii, Conf. Dr. Gabriel-Adrian Popescu, medic primar boli-infectioase, autor al “Ghidului Angelescu de Terapie Antimicrobiana”, a declarat ca ”…au fost depasite asteptarile mele, atat din punct de vedere numeric, dar si al interesului/interactivitatii si nu pot decat sa ma declar multumit de o asemenea reactie a lumii medicale la propunerea de a vorbi despre cum este mai corect sa utilizam antibiotice si, mai ales, cand este corect sa nu le utilizam. in ceea ce priveste lucrarile prezentate, acestea au incercat sa prezinte realitatea din teritoriu, fiecare venind cu o contributie la dezbaterea pe aceasta tema extrem de importanta a modului in care sa utilizam antibioticele, incat sa le conservam eficienta pentru anii ce vin (limitand rezistenta la antibiotice) si sa reducem dimensiunile efectelor „colaterale” de tipul dismicrobismelor (de ex – infectiile cu Clostridium difficile). Speram ca am mai parcurs o etapa din procesul destul de anevoios al aducerii colegilor din diverse specialitati medicale – clinicieni, microbiologi, epidemiologi, farmacisti – la o unica masa a discutiilor, de unde sa rezulte atitudinea optima de urmat in practica medicala”.
Organizatia Mondiala a Sanatatii cere un plan global de actiune
Conf. Dr. Alexandru Rafila, microbiolog şi specialist in sanatate publica, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, UMF “Carol Davila” Bucuresti, este de parere ca “o conferinta dedicata in exclusivitate antibioticelor, cum a fost cea de fata, care sa abordeze toate aspectele, de la comportamentul microorganismelor fata de antibiotice, modul de prescriere, consum si pana la politicile de sanatate publica care trebuie luate pentru controlul emergentei rezistentei la antibiotice, este binevenita”. “Organizatia Mondiala a Sanatatii a sesizat emergenta acestei probleme de sanatate publica si deja din luna mai 2014 a adoptat o rezolutie care cere, ca pana anul viitor, sa elaboreze un plan global de actiune care sa permita fiecarui stat sa monitorizeze evolutia acestor rezistente si sa poata sa adopte masuri specifice pentru controlul si reducerea lor, pentru ca altfel, ne vom gasi in situatia in care peste cativa ani vom avea numeroase infectii pe care nu vom avea cu ce sa le tratam”, a adaugat Conf. Dr. Alexandru Rafila.
Alte opinii despre conferinta: ”avem mare nevoie de antibiotice, mai ales ca in ultima perioada apar infectii foarte severe”
Conf. Dr. Egidia Miftode, medic boli infectioase, UMF “Gr. T. Popa” Iasi, apreciaza ca aceasta conferinta “este una deosebit de interesanta si importanta pentru toate categoriile de medici, dar si pentru pacienti. Noi dorim sa prezervam cat se poate de mult ceea ce avem – antibioticele, si incercam sa gasim care sunt acele protocoale care sa se aplice in diferite etape, de la medicul de familie pana la clinicianul de spital, astfel incat sa utilizam judicios antibioticele. Mesajul meu catre colegii din alte specialitati este sa ne consulte, sa trimita pacientul catre Spitalul de Boli Infectioase ori de cate ori nu sunt siguri care ar fi recomandarea cea mai buna in ceea ce priveste terapia cu antibiotice, suntem mereu deschisi acestor colaborari interdisciplinare. Pacientilor le transmit ca trebuie sa vina la spital, sa nu isi administreze singuri medicamente, acest comportament fiind unul deosebit de periculos, pentru ca ei nu stiu nici doza, nici durata de timp, nici indicatiile acestor tratamente”.
Sef Lucr. Dr. Irina Dumitru, medic boli infectioase, Universitatea „Ovidius” Constanta, a transmis ca “problema antibioterapiei este una delicata in momentul de fata. Trebuie sa impartatim toate aceste experiente ale noastre si celorlalti colegi de la alte discipline, deoarece avem mare nevoie de antibiotice, mai ales ca in ultima perioada apar infectii foarte severe. Colegilor din alte specialitati le transmit ca se pot adresa oricand medicilor infectionisti pentru cazuri mai dificile si ca au la dispozitie ghidurile de specialitate privind antibioterapia si ultimele date de rezistenta”.
Dr. Andreea Moldovan, medic boli infectioase, Brasov, a declarat ca “este un eveniment extrem de util si necesar, mai ales la noi in tara, pentru ca trateaza o problema care pana acum a fost destul de ignorata. Exista principii foarte clare de administrare a antibioticelor, iar ele trebuie administrate cand sunt realmente necesare. Acesta este un slogan, dar important este sa stim cand trebuie prescrise si eu mereu subliniez importanta simptomatologiei clinice, coroborata cu probe de laborator. Dupa ce este stabilita indicatia de tratament antibiotic, trebuie ales preparatul antibiotic corect, pentru ca in majoritatea cazurilor nu este necesara „artileria grea”, ci sunt de folosit antibiotice de prima linie, pe care insa uitam de multe ori sa le folosim. Este o moda la noi a tratamentului cu antibiotic, administrat de siguranta de catre medic, cerut de pacient sau parinti, dar este incorect medical, iar consecintele se vad in spitale, in nivelul ridicat de rezistenta antibacteriana inregistrat”.
Studiu despre evolutia comportamentului de prescriere al antibioticelor in cabinetul medicului de familie
Prezenta la eveniment in calitate de lector, Dr. Cristina Isar, medic de familie, presedinte Centrul National de Studii pentru Medicina Familie) a prezentat rezultatele unui studiu realizat de CNSMF despre evolutia comportamentului de prescriere al antibioticelor in cabinetul medicului de familie, inregistrand diferenta de comportament a medicilor dupa ce au fost instruiti in aplicarea unui ghid terapeutic de antibioterapie, comparativ cu perioada anterioara.
“Prescrierea de antibiotice a scazut in mod clar, nu la nivelul dorit, dar exista o serie de bariere care trebuie luate in considerare. Nu este vorba doar de cunostintele medicilor, ci o serie de alti factori care trebuie corectati, precum: posibilitatea ca un pacient sa iti procure singur un antibiotic din farmacie, presiunea pacientilor intr-o tara ca Romania care are o cultura pro terapie antibiotica (pacientul vine la medic cu dorinta clara de a i se prescrie antibiotice), teama medicului de a-si pierde pacientii daca nu le prescriu antibiotice, eliminarea prejudecatilor ca antibioticele fac bine si la viroze in sensul ca previn infectia bacteriana si, nu in ultimul rand, colaborarea interdisciplinara trebuie sa se intample si in viata reala, fiind importanta transmiterea ultimelor date despre rezistenta la antibiotice medicilor din teritoriu”, spune Dr. Cristina Isar.