Cum se dorește modificarea legislației privind soluționarea cazurilor de malpraxis? Vezi proiectul

Sunt numeroase disfuncționalități apărute în ceea ce privește despăgubirea pacienților, victime ale unor situații de malpraxis medical, probleme ce țin de impredictibilitatea cuantumului despăgubirilor ce pot fi acordate, asigurarea personalului medical privind situațiile de malpraxis, dificultățile financiare ale spitalelor care răspund în solidar cu personalul medical angajat. Ministerul Sănătății a pregătit un proiect pentru a modifica Titlul XV din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, lansându-l în dezbatere publică: se stabilește o procedură obligatorie de soluționare amiabilă anterioară demersurilor juridice, vezi termenele!

Procedura de despăgubire actuală: pacienții, victime ale unei situații de malpraxis, recurg la sesizări penale

Procedura actuală prevede o analiză a sesizării unui caz de malpraxis de către o comisie ce funcționează pe lângă Direcțiile de Sănătăate Publică Județene sau a municipiului București. Această comisie apela la experți județeni a căror angajare este grevată de plata unor taxe de expertiză inaccesibile majorității populației. Ca urmare, pacienții, victime ale unei situații de malpraxis, evită această procedură și recurg la sesizări penale. Această situație face ca soluționarea unui caz de malpraxis să dureze ani până la o decizie definitivă.

Contracte de asigurare care, în larga majoritate, nu acoperă daunele morale, despăgubiri imense,  spitalele răspund în solidar și se trezesc cu conturile blocate

Prevederile legislative în vigoare precizează obligativitatea personalului medical de a de a încheia o asigurare de răspundere civilă profesională în domeniu medical (asigurare de malpraxis), dar fără a face distincția între asigurarea pentru daune materiale și daune morale. Drept urmare, asiguratorii au oferit contracte de asigurări care, în larga majoritate, nu acopereau daunele morale, expunând personalul medical la plata unor sume de bani, ca despăgubire, mult peste posibilitățile acestora.
De asemenea, condițiile de încheiere ale contractelor pentru asigurare de malpraxis -lipsa clauzelor de anterioritate, neasigurarea de evenimente multiple, cuantumul asigurat total insuficient – fac aceste contracte inoperante, iar asigurătorii nu achită despăgubirile stabilite de instanțe.
Având în vedere că spitalul răspunde în solidar cu angajații săi, acoperirea prejudiciilor revine spitalului în care se produce evenimentul. Spitalul nu are prevăzut în buget sume pentru acoperirea acestor prejudicii ceea ce duce la situația blocării conturilor spitalului și regres împotriva autorităților publice centrale sau locale care au în administrare spitalul.
În plus, actualul text de lege lasă loc pentru interpretări variate în ceea ce privește definirea situațiilor de malpraxis.

Ce se dorește pentru a reglementa soluționarea cazurilor de malpraxis

Proiectul stabilește o procedură obligatorie de soluționare amiabilă anterioară demersurilor juridice la care participă pacientul, cadrul medical reclamat și reprezentantul societății de asigurare cu care acesta are incheiat un contract de asigurare de malpraxis.
Procedura de soluționare amiabilă este deschisă de către pacient care adresează o cerere de despăgubire unității sanitare unde a avut loc actul medical care a creat un prejudiciu pacientului și pe care acesta îl consideră rezultatul unei situații de malpraxis.
Unitatea sanitară constituie un dosar medical al cazului, compus din documentele medicale pe care le are în posesie, în termen de 15 zile, după care trimite acest dosar societății de asigurare cu care are contract de asigurare de malpraxis atât unitatea sanitară, cât și cadrul medical reclamat, după caz.
Pentru a stabili dacă situația reclamată este un caz de malpraxis, societatea de asigurări, împreună cu pacientul și cu cadrul medical reclamat, desemnează un expert, fie prin alegere de comun acord a tuturor părților implicate, fie prin tragere la sorți, această procedură nu poate fi mai lungă de 30 de zile.
Lista experților este stabilită de către Ministerul Sănătății prin consultarea cu asociațiilor profesionale de specialitate .
Prin acordul părților, la expertiză poate participa și un expert medico-legal.
Plata experților se va realiza atât de către reclamant, în cuantum fix de 100 lei, iar diferența de onorariu va fi suportată de către societatea de asigurare, cu excepția situației în care reclamantul aduce în procedură un expert al cărui onorariu de expertiză îl suportă.
Expertul sau experții redactează în termen de 30 de zile un raport asupra cazului.
Societatea de asigurări este obligată, în termen de 15 zile, să comunice tuturor părților interesate raportul de expertiză, precum și decizia de acoperire a prejudiciului(în situația în care experții au constatat existența unei situații de malpraxis), să facă o contraofertă sau să respingă motivat cererea de acoperire a prejudiciului. Înainte de a face această ofertă, societatea de asigurări trebuie să obțină și acordul personalului medical sau/ și al instituției medicale implicate în ceea ce privește conținutul ofertei.
Perioada de negociere este limitată la 30 de zile. Pentru negocierea cuantumului despăgubirii, părțile pot apela la un mediator.
După comunicarea deciziei de acoperire a prejudiciului solicitat și acceptarea acesteia de către solicitant, ori după parcurgerea procedurii de mediere finalizata cu acordul parților și realizarea tranzacției, litigiul între unitatea medicală, personalul medical implicat şi pacient se consideră stins, iar societatea de asigurări este obligată să plătească valoarea prejudiciului în maximum 30 de zile data de la data încheierii tranzacției între părți.
Întreaga durată a procedurii de soluționare amiabilă nu poate să depășească 6 luni.

În textul de lege au fost introduse prevederi legate de contractul de asigurare de malpraxis :
– Obligația asigurării personalului medical atât pentru daune materiale cât și morale
– Introducerea clauzelor de anterioritate în polițele de asigurare – medicul este asigurat pentru incidente petrecute cu până la 3 ani înaintea încheierii contractului de asigurare
– Instituția publică plăteste un procent din prima de asigurare a cadrelor medicale angajate, acest procent va fi stabilit prin Hotărâre a Guvernului României

Prin ordin comun al Ministerului Sănătății și Ministerului Justiției se va adopta o reglementare unitara a cuantumului despăgubirilor morale (inclusiv limite maxime) în cazurile de malpraxis.