Tiparele genetice ar putea explica de ce unele persoanele tinere si sanatoase dezvolta forme grace de COVID-19 si chiar mor din cauza bolii. Este concluzia unei echipe internationale de cercetare, in urma unui studiu publicat in revista Science Translational Medicine.

Oamenii de stiinta incearca in continuare sa afle de ce unii pacienti dezvolta insuficienta pulmonara si ajung la ATI, in timp ce altii sufera doar o forma usoara a bolii sau chiar una asimptomatica.

Pacientii cei mai predispusi sunt varstnicii si cei cu comorbiditati. Insa, nu de putine ori adultii mai tineri fara comorbiditati au au ajuns in stare grava in urma infectarii cu coronavirus. Tocmai acest aspect face subiectul cercetarii actuale.

Analiza multiomica

Astfel, oamenii de stiinta au efectuat o analiza multiomica – detectarea simultana a variatiilor genetice si a expresiei proteinelor – combinata cu inteligenta artificiala pe un grup de 72 de pacienti francezi cu varste sub 50 de ani, care au fost spitalizati cu COVID-19 si nu aveau comorbiditati. Cercetarea a fost condusa Raphael Carapito, de la Universitatea din Strasbourg, Franta, si colegii sai din cadrul unei echipe de cercetare internationale.

Cercetatorii au analizat probele de sange prelevate de la 47 de pacienti cu COVID-19 in stare critica ce au necesitat ventilatie mecanica la ATI, de la 25 de pacienti care nu erau in stare critica si 22 de indivizi sanatosi.

Pacientii in stare critica au prezentat un proces inflamator mai puternic, o coagulare sangvina sporita si o intensificare importanta a activitatii a cinci gene.

Gena ADAM9, implicatii in forma bolii

Semnatura genetica mai proeminenta legata de forma critica de COVID-19 a fost o expresie sporita a genei ADAM9, semnatura validata si de un grup separat de 81 de cazuri critice de COVID-19 si de 73 de cazuri vindecate.

Oamenii de stiinta au mai descoperit ca inactivitatea genei ADAM9 in celulele epiteliale pulmonare infectate cu SARS-CoV-2 a incetinit replicarea coronavirusului. Cercetatorii au concluzionat ca aceasta gena ar trebui studiata mai aprofundat ca posibil obiectiv terapeutic.

“Rezultatele acestui studiu pe 72 de pacienti ar putea servi ca baza pentru investigarea unor noi strategii de diagnostic, prognostic si tratament a bolii”, noteaza revista Science Translational Medicine.