Este o infectie virala cronica, care se manifesta sub forma unor leziuni dureroase. Nu mai vorbim de mancarime! Vorbim de herpes genital. Cu ce ne poate ajuta tratamentul?
Herpes genital – este o infectie virala cronica produsa de virusul Herpes simplex (VHS) tip 1 sau 2. Afectiunea se prezinta clinic sub forma unor leziuni multiple, dureroase, veziculare sau ulcerative, dispuse caracteristic “in buchet”. Nu se transmite doar prin contact sexual, ci si daca o persoana atinge una din vezicule. Femeile sunt mai predispuse la aceasta afectiune.
Leziunile cauzate de herpes genital sunt insotite de durere, prurit (mancarime), adenopatie inghinala fluctuenta, disurie si secretii vaginale si uretrale.
Desi nu exista un tratament care sa conduca la vindecarea afectiunii – herpes genital, tratamentul sistemic cu Aciclovir (sau cu analogii sai) initiat cat mai precoce dupa debutul simptomelor poate modifica evolutia bolii. Tratamentul topic cu Aciclovir produce doar o scurtare minima a duratei episoadelor simptomatice si nu este recomandabil.
Herpes genital. Primul episod clinic – scheme terapeutice recomandate:
– Aciclovir, 200 mg oral, de cinci ori pe zi, sapte – zece zile
– Aciclovir, 400 mg oral, de trei ori pe zi, sapte – zece zile
– Famciclovir, 250 mg de trei ori pe zi, sapte – zece zile
– Valaciclovir, 1g de doua ori pe zi, sapte – zece zile.
Tratamentul poate reduce formarea de noi leziuni, durata durerii, timpul necesar vindecarii si contagiozitatea. Totusi, nu pare sa influenteze evolutia naturala a recurentelor.
Majoritatea pacientilor care au avut un prim episod de herpes genital cu VHS-2 vor avea recurente ale manifestarilor genitale.Tratamentul antiviral episodic sau supresiv va scurta durata leziunilor genitale. Deoarece numerosi pacienti pot beneficia de terapia antivirala este necesara discutarea optiunilor terapeutice pentru fiecare pacient in parte.
Tratamentul episodic. Atunci cand tratamentul este initiat in perioada prodromala sau la o zi de la debutul leziunilor, numerosi pacienti cu herpes genital recurent vor beneficia de terapia episodica. Daca este aleasa terapia episodica a recurentelor, pacientul trebuie sa aiba o prescriptie de medicament antiviral, asfel incat tratamentul sa poata fi initiat la aparitia prodroamelor sau a primelor leziuni genitale.
Tratamentul supresiv zilnic reduce frecventa herpesului genital cu 75% in randul pacientilor cu recurente frecvente (≥6 recurente/an). Siguranta si eficacitatea tratamentului zilnic cu Aciclovir a fost evaluata pe o durata de 6 ani, iar a celui cu Valaciclovir sau Famciclovir pe o durata de 1 an. Nu exista o legatura intre tratamentul supresiv cu aciclovir si aparitia rezistentei semnificative la aciclovir la pacientii imunocompetenti.
La persoanele cu deficiente ale sistemului imun pot aparea ulceratii cutaneo-mucoase persistente si/sau severe, frecvent pe zone intinse din regiunea perianala, scrotala sau peniana. Aceste leziuni pot fi dureroase si atipice, ceea ce face diagnosticul clinic dificil. Istoricul natural al eruptiei herpetice poate fi modificat. Majoritatea leziunilor herpetice la persoanele cu infectie HIV raspund la tratamentul cu Aciclovir, dar cu o doza mai mare, administrata pentru o perioada mai lunga decat durata standard recomandata in functie de forma clinica.
In unele cazuri pot aparea tulpini virale mutante care au un deficit de timidin kinaza, ceea ce face ca tratamentul standard sa fie ineficient. Aceste cazuri vor fi tratate in colaborare cu medicul infectionist utilizand Foscarnet, Ganciclovir sau Trifluridina.
Nasterea in conditii de herpes genital
Nasterea pe cale vaginala la femeile care fac primul episod de herpes genital cu putin timp inaintea nasterii prezinta un risc crescut de aparitie a herpesului neonatal la copil. in schimb, copii nascuti din mame cu herpes recurent cu istoric indelungat au un risc foarte scazut de a face boala.
Culturile genitale pentru herpes efectuate in fazele avansate ale sarcinii sunt slabi predictori ai eliminarii virale in timpul nasterii. Decizia de cezariana la mamele cu leziuni genitale de herpes se ia dupa o anamneza atenta si dupa examinarea clinica, urmata de evaluarea raportului beneficiu/risc.