Dorel Sandesc: care este situatia reala din spitale. Cum au ajutat medicii din Timisoara la criza de la Colectiv?

Conform Realitatea.net, prof.dr. Dorel Sandesc face niste precizari referitoare la situatia reala din spitalele din Romania referitoare la tragedia din Colectiv.

Profesorul dr. Dorel Sandesc, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, a acordat un interviu in exclusivitate reporterilor de la Realitatea.net, in biroul sau din sediul institutiei, referitoare la tragedia din clubul Colectiv si la cum gestioneaza ministerul aceasta criza.

Atacurle lansate agraveaza situatia din spitale

Totodata, medicul sustine ca atacurile lansate in ultima perioada la adresa medicilor care se lupta intens de 10 zile pentru a salva vietile ranitilor agraveaza situatia din spitale.

Medicii lucreaza continuu de 10 zile

Dorel Sandesc spune ca, in ultima perioada, tot mai multe injurii si atacuri sunt lansate in spatiul public impotriva tuturor celor care duc o misiune extraordinar de grea in spitale: salvarea vietilor pacientilor aflati in stare critica dupa incendiul din Colectiv. Potrivit secretarului de stat din Ministerul Sanatatii, acesti medici care sunt tintele denigrarilor lucreaza continuu de 10 zile, operand si ajutand la stabilizarea ranitilor.

Acesta explica ca situatia tensionata creata de aceste atacuri, lansate inclusiv de personaje din sistemul medical, provoaca presiuni destul de greu de suportat de doctori:

“Dupa atatea zile de la aceasta tragedie, realitatea sta intre doua oglinzi paralele. Oglinda profesionistilor, meseriasilor, in mod special profesionistii din centrele de specialitate din toata Europa si Israel. Cei care au venit aici au fost in toate spitalele, au consultat pacienti si astfel au emis o opinie neutra si obiectiva Lucrul comun, cuvantul cel mai frecvent utilizat de toate aceste delegatii este ‘impresionant’. La unison cu totii, rand pe rand, au spus ca sunt impresionati de felul cum a fost organizat de cum s-a asigurat tot ceea ce este necesar, de pregatirea profesionala, de devotament, de ingrijirile in final de care beneficiaza pacientii. Spunand ca suntem fara discutie la nivelul tarilor dezvoltate in managementul acestei situatii cu totul si cu totul deosebite.

Cealalta oglinda, oglinda societatii romanesti este una, in mod evident, care reflecteaza o imagine total diferita si, imi permit sa spun, deformanta. Din pacate, se pare ca oamenii isi intorc capul catre aceasta. Din aceasta parte, noi cei care lucram si incercam sa salvam acesti pacienti, indiferent ca suntem doctorii de salon, managerii de spitale, doctorii din minister, pentru ca suntem multi doctori in acest minister, lucram langa acesti pacienti aflati intre viata si moarte sub injuraturi, sub tipete, loviti de pietre, plini de sange.

Suntem oameni. Societatea romaneasca pierde ocazia unei solidaritati exemplare datorita unei minoritati. Si exista si cozi de topoare care fac parte din acest cor al injuriilor nemeritate. O coada de topor din Iasi isi scoate “pieptul” in fata si arunca laturi de acolo peste toti cei care lucreaza aici in Bucuresti, spunand ca lucreaza in conditii medii. Desi e medic de specialitate si ar fi putut sa vina sa ne ajute, el nu o face. Si au facut-o atatia din toate colturile Europei, iar ei vazand ceea ce facem au aratat cat de impresionati sunt. El nu si-a miscat trupul de acolo sa vina sa ne ajute. Si-a permis doar sa arunce laturi pe colegii sai. O alta coada de topor din Cluj si el medic de aceeasi specialitate nu misca niciun deget. Si pentru ca are frustrari personale arunca vina pe minister, pentru ca nu le-a rezolvat un conflict local, de parca ministerul ar fi vinovat ca l-a nascut, in contrast flagrant cu marea majoritate a medicilor, a personalului medical.

Cum ajuta medicii din tara la decongestionarea situatiei

Si as da exemplul din Iasi, al profesoarei Grigoras, care plangand m-a sunat in fiecare zi sa-si ofere ajutorul, ea si echipa ei. A profesorului Bratu si Ionac din Timisoara, care la fel si-au oferit ajutorul. A colegilor mei anestezisti reanimatori din Timisoara, sase dintre ei sunt in Bucuresti, isi ajuta colegii in diverse spitale, acolo unde este nevoie, au venit si au pus doua plamanuri artificiale pentru a ajuta pacientii in cele mai grave situatii.

Colegii nostri din Bucuresti din alte spitale care lucreaza acum, de la profesorul Bubenec, conferetiar Atomescu, Droc si altii, si ajutandu-si colegii”.

Teoria cu decedatii ascunsi sunt niste aberatii

Dorel Sandesc sustine, raspicat, ca teoriile conform carora in spitale exista tineri decedati ascunsi sunt niste aberatii si a comparat situatia actuala cu o mineriada.

“Noi lucram sub presiunea aceasta si in loc sa fim lasati in pace sa ne facem treaba asa cum trebuie, trebuie sa lucram sub acest stres, sub aceste injurii. Suntem demonizati ca ascundem cadavre prin spitale. Va rog foarte mult, fac apel la toti oamenii, lasati-ne sa ne facem treaba! Si dupa ce vom trata si vom salva cat putem din acesti pacieti, puteti sa faceti ce vreti cu noi, dati-ne foc in piata publica! Se vrea capul lui Raed Arafat, al lui profesorul Lascar, profesorul Enescu, Banicioiu, Sandesc. Cine vreti sa se ocupe de oamenii astia? Este o mineriada trista, dupa toate regulile mineriadelor romanesti, in care niste oameni care doresc sa faca ceva, sa faca ceva deosebit si fac tot ce pot pentru asta sunt atacati de un segment trist al societatii noastre. Nu ma intereseaza deloc mecanismele mineriadei, etiologia, interesele care sunt in jur. Dar nu poti sa ajungi la nivelul acesta in care sa nu te abti de la nimic cand niste oameni incearca sa munceasca. Da, vreau sa le spun tuturor ca nu ma plang aici, doar imi exprim, agresiv, revolta fata de ceea ce se intampla. Si ii rog pe colegii mei, pe toata societatea romaneasca care este serioasa, solidara, generoasa, sa reactioneze fata de aceste exagerari! Dar nu sunt atins de toate flegmele care se arunca asupra sufletului nostru, pentru ca el este protejat de aprecierile extraordinare fara precedent ale specialistilor din strainatate care au venit si au vazut! Cine are ochi sa vada, cine are urechi sa asculte glasul meseriasilor, glasul ratiunii si al obiectivitatii. De fapt, aceasta tragedie cumplita e un moment in care medicina romaneasca, iata, este apreciata pe plan international. Da, imi voi permite dreptul sa trimit acestor tuturor colegi si societatiilor stiintifice si academice de profil internationale opinia medicilor romani care si-au permis sa denigreze fara sa vina la fata locului, in nestiinta de cauza. Ceea ce se intampla in toate spitalele din Bucuresti pentru a vedea contrastul fata de opinia unor experti straini care au venit aici si, in cunostinta de cauza, au aratat o imagine cu totul diferita”, a spus secretarul de stat din Ministerul Sanatatii.

Referitor la reactia medicilor de la serviciul de urgenta din noaptea tragica din 30 octombrie, atunci cand a izbucnit incendiul in clubul Colectiv, Dorel Sandesc a punctat ca echipajele s-au descurcat exemplar intr-o “situatie exceptionala, de catastrofa, in care managementul nu poate fi perfect ”.

“Prin definitie o asemenea situatie este una exceptionala in care managementul nu poate fi perfect. Este definitia situatiilor de catastrofa. Exista in Romania planul 0 si eu cred ca s-a reactionat destul de bine, iar in aceste zile am avut ocazia sa cunoastem prin colegii numerosi care ne-au vizitat situatia in Europa. Vreau sa va spun ca putine tari au un asemenea sistem. Nu e meritul meu in crearea acestui sistem, dar trebuie sa o spunem, nu numai sa vedem mereu, mereu si mereu motive sa criticam. Colegii nostri ne-au spus ca au probleme in transferul unui pacient pe care noi il trimitem cu avionul, pentru ca multe din serviciile acestea de urgenta de transport au fost privatizate. Si acolo intri intr-o negociere tipica cu un privat. Si-au spus ca nu pot garanta! Iata ce diferenta fata de un sistem organizat, centralizat, care totusi, chiar daca nu a fost perfect, a oferit un suport adecvat”, a subliniat doctorul.

Reporterii Realitatea.net l-au intrebat si despre starea reala a pacientilor care se lupta cu moartea in aceste zile, Sandesc fiind retinut in ceea ce-i priveste pe cei in stare critica.

Dorel Sandesc a explicat ca mortalitate in aceste cazuri vine in doua valuri, ultimele dintre ele crescand inevitabil numarul deceselor:

“Eu am fost intotdeauna cel care a trebuit sa spuna vestile proaste. Pentru ca sunt medic reanimator de profesie si asta e cea mai grea parte a acestei profesii, sa anunti un parinte, un membru al familiei, ca cel drag nu mai are sanse sau ca a murit. De la inceput am spus ca matematica necrutatoare a statisticilor medicale in aceasta patologie, prin natura ei, prin asocierea aceasta intre arsura de piele si arsura de plaman, creaza un risc de mortalitate foarte mare. Si, de asemenea, aceasta mortalitate va veni in doua valuri. Primul val al socului, in care mortalitatea depinde de primele masuri de resuscitare si de desocare din primele zile. Si al doilea val, al complicatiilor, cand organele incep sa cedeze rand dupa rand, din cauza leziunilor de arsura, toxinelor, complicatiilor septice si asa mai departe.

In prima faza, reactia acuta a fost una extraordinara, ceea ce a determinat un numar foarte mic, totusi, de decese. In primele zile am avut cinci decese. O spun cu toata responsabilitatea, acest lucru a fost posibil datorita programelor pe care noi le-am promovat in acesti ultimi doi ani, programe destinate exact pacientilor gravi din spitale, datorita carora spitalele au avut pe ce sa puna mana. Stim cu totii cum era acum trei ani sau mai mult in urma. Intr-o situatie ca asta, dupa prima zi spitalele primeau orice pentru ca nu mai aveau nimic. Avand ceea ce este necesar s-a reusit o reactie buna si s-a reusit limitarea numarului de decese in primele zile.

Valul al doilea de mortalitate, in mod inevitabil, statistic, va fi mai mare

Din pacate, valul al doilea de mortalitate, in mod inevitabil, statistic, va fi mai mare. Si statisticile o arata. Asocierea asta creste de opt pana la 10 ori conform ultimului review de specialitate publicat in revista europeana de arsi. Riscul de mortalitate se amplifica de opt pana la 10 ori. Intr-o statistica americana, din 28 de pacienti care au avut leziuni similare, combinate pulmonare si de piele, 26 au murit. Si nu au fost vitimele unui singur accident, ci este numarul cumulat de pacienti din ultimii trei ani din centrul din Pennsylvania. Este o realitatea dureroasa, dar exista, insa, si unele sperante in acest grup. In primul rand, faptul ca ei sunt cu totii tineri, sanatosi, care nu au, cu mici exceptii, probleme de sanatate. Si asta ne da o speranta. Pentru ca la urma urmei, prognosticul este rezultatul luptei dintre agresiune si capacitatea organismului de a rezista. Pe care noi incercam sa o ajutam cu tot ceea ce putem.

Aceasta perioada este inceputul celui de-al doilea val si e la inceput, asa, cumva aproape la o comanda diabolica a biologiei, pentru ca el a fost determinat de suferinta severa pulmonara. Si plamanii, organe foarte sensibile, fragile, au cedat dupa acelasi patern de evolutie. Arsura a creat acolo o inflamatie si, in sapte zile, oxigenul nu a mai putut pur si simplu sa treaca din plamani in sange, ceea ce a dus la deces. Dar, dupa acest inceput determinat de complicatia directa, de leziunea directa pulmonara, este de asteptat sa apara in continuare complicatii severe prin cedarea celorlalte organe. Acest numar mare cu care a inceput valul doi a fost determinat, aproape in totalitate, de suferinta pulmonara primara. Vor urma, din pacate, si alte evolutii si am vazut deja ca au inceput sa apara, prin cedarea tuturor organelor. Ceea ce as vrea sa spun vizavi iarasi de ingrijire, iata ca si pacienti transferati in strainatate mor. Au decedat, din pacate, in Israel ieri noapte, un alt caz a decedat in Birmingham, in Anglia, si au mai fost doi pacienti decedati in strainatate. Asta nu arata decat gravitatea acestei suferinte. Pentru ca, trebuie spus, cele mai grave cazuri raman in Romania. Pentru simplu motiv ca nu pot fi transferate, starea lor este atat de grava in cat nu permite transportul. De multe ori nu permite nici transportul in spital, daramite cu un avion. Si asta arata, iarasi, situatia, pentru ca fara indoiala aceste cazuri, cele mai grave, vor avea si cel mai prost prognostic si ele toate vor ramane in Romania”.

Primele doua luni sunt extrem de importante pentru sanatatea pacientului

Insa, nici pacientii care vor fi stabilizati nu vor fi in siguranta imediat dupa. Primele doua luni, potrivit secretarului de stat din Ministerul Sanatatii, sunt extrem de importante pentru sanatatea pacientului. Totusi, ei trebuie sa fie atenti chiar si dupa externare, intrucat exista riscuri destul de mari care ar putea sa le puna viata in pericol.

“Nu vom putea spune niciodata ca pericolul a fost total indepartat. Sunt cazuri, si multi colegi care au experienta in acest domeniu stiu, in care in ultima zi de externare pacientul pornea deja spre casa, a facut un accident embolic si a murit. Pentru ca a sta cateva luni in spital devine un pericol si pentru un om care se interneaza in spital sanatos. A sta pur si simplu in spital cateva luni creaza niste riscuri aditionale, daramite la un pacient care a venit in pericol de moarte. Deci nu vom putea fi total siguri ca nu se mai poate intampla nicio complicatie si nicio nenorocire pana la externare, dar desigur ca acest risc scade foarte mult dupa primele doua luni, astfel ca dupa acest interval complicatiile devin doar un accident si nu o regula”, a explicat medicul.

O intrebare care a starnit o reactie atipica a lui Dorel Sandesc a fost cea referitoare la speculatiile din mass-media despre anumiti pacienti care s-ar afla in moarte clinica:

“Este o alta aberatie cu care suntem agresionati tot corpul medical, toti cei care se ocupa de ingrijirea acestor pacienti, este o aberatie impardonabila! Cum poti sa spui ca doctorii care se ocupa de acesti pacienti lupta ca niste eroi si in acelasi timp sa-i demonizezi in halul asta, sa poti sa-ti imaginezi ca niste medici, asistente, impreuna creaza acest complot sinistru, in care sa poata sa faca asa ceva. Este o aberatie care arata dimensiunea ororii reactiei societatii romanesti, o parti din ea, o minoritate, dar care este din pacate atat de zgomotoasa”.

Sandesc a tinut sa sublinieze mobilizarea extraordinara voluntara de care au dat dovada medicii incepand cu noaptea din 30 octombrie, precizand ca nu a fost nevoie de implicarea intensa a ministerului in cazul resurselor umane.

“Noi cred ca facem, incet, incet acest burnout syndrome (o forma de epuizare – n.r.), pentru ca e greu sa suporti aceasta intensitate a dramei, chiar daca esti obisnuit sa traiesti in preajma mortii mereu. Cred ca, din fericire, rolul ministerului nu a trebuit sa fie foarte mare aici, nu a trebuit sa insistam, nu a trebuit sa mobilizam oamenii. A fost o reactie extraordinara, care a ajutat la rezolvarea problemei resursei umane. Pentru ca medicii, in special cei din spitalele unde se afla ranitii in incendiu, au venit imediat, s-au activat, iar apoi colegii din alte spitale au facut-o spontan, voluntar. Noi doar am pastrat legatura cu ei, am gestionat aceasta situatie. Avem medici din multe spitale bucurestene care ajuta colegii din spitalele in care sunt internati acesti pacienti. Avem, cum v-am spus, medici din Timisoara care au lucrat in cateva spitale bucurestene si am reusit astfel sa asiguram ingrijirile necesare, conditii bune in toate aceste spitale. Avem oferte in continuarea si din strainatate, avem si din tara, si cred ca suntem in stiuatia in care putem sa spunem ca asiguram necesarul in toate spitalele”, a marturisit secretarul de stat.

Profesorul dr. a povestit ca, pe parcursul carierei sale a mai avut parte de astfel de tragedii, insa nu de asemenea amploare ca cea din clubul Colectiv, care este una „inegalata in Europa”.

Dimensiunea acestei tragedii este una foarte mare, inegalata practic in toata Europa

“Toti au apreciat ca dimensiunea acestei tragedii este una foarte mare, inegalata practic in toata Europa. Romania a mai avut situatii asemanatoare, insa nu de dimensiunea asta, in special in contextul exploziilor din Valea Jiului. Si eu am aceasta experienta dura ca si medic anestezist reanimator de la Timisoara, unde veneau aceste cazuri si sigur ca aceasta experienta pe care o au centrele importante din Bucuresti, este importanta pentru ca ne-a permis sa reactionam adecvat, asa cum au constatat toti cei care ne-au vizitat, si, desigur, sa apreciem realist perspectivele acestor cazuri, fata de alti colegi, pe care nu-i acuz, dar neavand experienta puteau sa fie optimisti pentru fiecare batalie castigata. Noi cei care am mai trecut prin aceste situatii nu ne-am putut bucura de fiecare ameliorare, de fiecare batalie, pentru ca stiam ca pana la final drumul este marcat de aceste complicatii, de multe ori implacabile”, si-a adus aminte Dorel Sandesc.

sursa