Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România: carierele în Sănătate, sub lupă. Deschis, despre problemele de la locul de muncă

Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România a lansat un studiu referitor la carierele în Sănătate. Aflăm ce este cel mai important pentru salariați, ce determină insatisfacția acestora, cât de importantă este aprecierea din partea pacienților, pe ce se bazează avansarea în carieră și care este principala piedică în calea formării profesionale.

”Obiectivul general al studiului l-a reprezentat identificarea principalelor probleme profesionale ale salariaților din sănătate și a factorilor care influențează calitatea vieții profesionale din perspectiva nevoilor specifice de informare, consiliere, orientare și formare profesională, în vederea elaborării unei strategii adecvate de sprijin pentru dezvoltarea carierei”, explică Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România.

Câteva dintre concluziile studiului:

– În contradicție cu opinia comună privind o anumită indiferență a salariaților față de pacienți, cea mai importantă pentru salariați este grija de care se bucură pacienții, urmată de satisfacția față de conținutul muncii și respectul la locul de muncă.
– Insatisfacția salariaților este provocată în cea mai mare măsură de salariu, urmată de riscul de greșeli profesionale, riscul de pierdere a locului de muncă, riscul de îmbolnăvire profesională, oportunitățile reduse de dezvoltare a carierei și promovarea în funcție.
– 53% dintre salariați indică existența deficitului de personal la locul de muncă, efectele se răsfrâng atât asupra salariaților, generând o scădere semnificativă a calității vieții profesionale, cât și asupra pacienților, determinând o diminuare a calității serviciilor medicale.
– Nivelul intenției de a migra pentru muncă într-un sistem sanitar dintr-o altă țară se menține la nivelul a circa 12%, procentul fiind unul relativ stabil în ultimii ani, precizează Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România.
– Deficitul de personal are, la rândul său, o serie de efecte, pe primul loc situându-se sporirea sarcinilor de serviciu (indicată de 71%), urmată de prelungirea programului de lucru. 76% dintre salariați lucrează peste programul de lucru, iar 27% lucrează mereu și de cele mai multe ori peste programul de lucru.
– Veniturile salariaților: majoritatea salariaților din Sănătate au un câștig net, în medie, între 1.000 – 1.500 lei. Doar circa 7% dintre respondenți au venituri peste 3.000 lei, în timp ce aproximativ un sfert dintre salariați declară că obțin și alte venituri, din activități suplimentare.Â
– Calitatea vieții profesionale: cel mai important pentru salariați este ”aprecierea din partea pacienților”, urmată în ordine de: condițiile umane de lucru, reușitele profesionale personale, posibilitățile de realizare profesională, aprecierea șefilor ierarhici și salariul, primele.
– În privința indicatorilor satisfacției la locul de muncă, studiul a evidențiat că cea mai mare insatisfacție este provocată de condițiile grele de lucru, lipsa timpului pentru familie și persoana proprie, epuizarea la locul de muncă (factor important prin prisma influenței asupra calității și siguranței serviciilor medicale) și lucrul în timpul sărbătorilor legale.
– Marii absenți la capitolul formării profesionale continue sunt unitățile sanitare (situația explicabilă, într-o anumită măsură, de subfinanțarea acestora) și organismele profesionale (situație inexplicabilă, în condițiile în care acestea sunt finanțate de către personalul medical), majoritatea salariaților declarând că principala sursă a cursurilor de formare o reprezintă veniturile personale.
– Circa 58% dintre salariați apreciază drept pozitive condițiile de avansare, cariera construindu-se pe baza propriilor cunoștințe și reușite profesionale (cu accentul pe reușitele profesionale – 45%), în timp ce 30% dintre respondenți evaluează negativ condițiile de avansare, pe primul loc al indicatorilor negativi situându-se plățile informale acordate pentru avansarea profesională, notează Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România.
– Primele două locuri în privința eficienței cursurilor de formare continuă sunt ocupate de cursurile furnizate de organismele profesionale și de instruirea internă, cu lectori din unitate, în timp ce ultimele locuri sunt ocupate, în ordinea nivelului cel mai scăzut de apreciere, de formarea tip e-learning, cursurile furnizate de instituții școlare și cursurile CNFPA (ANC).
– 72% dintre salariați au indicat diferite piedici care intervin în calea formării profesionale continue: lipsa timpului necesar constituie principalul impediment.

Studiul „Cariere în Sănătate; oportunități și piedici. Studiul privind nevoile specifice de consiliere și orientare profesională ale salariaților din sănătate. Analiză de caz: regiunea București – Ilfov”, lansat de Federația ”Solidaritatea Sanitară” din România, poate fi descărcat gratuit de aici.