Grăsimile reprezintă un grup de compuşi chimici alcătuiţi din acizi graşi şi glicerina. Grăsimile furnizează o sursă de energie uşor de obţinut şi concentrată; organismul are nevoie de o anumită cantitate de acizi graşi pentru a funcţiona corespunzător. Grăsimea reprezintă aproape jumătate din greutatea uscată a creierului, iar colesterolul reprezintă un sfert.
Acizii graşi esenţiali sunt acizi graşi polinesaturati care pot fi produşi de către organism, aşa că trebuie furnizaţi prin alimentaţie. Acizii graşi esenţiali sunt acidul linoleic şi acidul alfa-linolenic. Aceştia pot fi transformaţi în alţi acizi graşi polinesaturati, cum ar fi acidul arahidonic şi, într-un grad mai mic, în acid eicosapentenoic şi acid decosahexaenic.
Un nou termen a fost adăugat de curând: acizi graşi de tip trans. Aceştia sunt produşi rezultaţi din hidrogenarea parţială, un proces prin care anumiţi atomi de hidrogen care lipsesc sunt readuşi în grăsimile poli-nesaturate.
În organismul uman, acizii graşi poli-nesaturati au un rol important în menţinerea condiţiei membranelor celulare şi în producerea prostaglandinelor care reglează numeroase procese ale organismului, inclusiv inflamaţiile şi coagularea sângelui. Grăsimile sunt de asemenea necesare în alimentaţie pentru a permite absorbţia vitaminelor liposolubile A, D, K şi E şi pentru reglarea metabolismului colesterolului în organism. Grăsimile bogate în acizi graşi polinesaturati şi mononesaturati nu favorizează formarea de depozite grase care afectează arterele, aşa cum fac grăsimile săturate.
Acizii graşi saturaţi se găsesc în special în alimente de origine naturală. Acizii graşi polinesaturati şi mononesaturati se găsesc în alimente de origine vegetală şi peşte. Alimentele de origine animală sunt singurele care conţin colesterol.
Colesterolul este un fel de “rudă” a grăsimii. Atât grăsimea, cât şi colesterolul aparţin unui grup mai larg de compuşi chimici numiţi lipide.
Colesterolul ajuta la formarea membranelor celulare şi a ţesuturilor nervoase. Colesterolul ajuta de asemenea organismul la producerea steroizilor care reglează asimilarea alimentelor şi acizilor din bila necesari digestiei.
Organismul este capabil să producă suficient colesterol pentru necesităţile sale, astfel încât nu este necesară o dietă bogată în colesterol. Unul dintre factorii care duc la nivele ridicate ale colesterolului din sânge, asociat cu riscul de arteroscleroza, este o alimentaţie bogată în colesterol.
Sursa: Televiziunea Medicala
