Studiul privind calitatea de iaurt cu adaosuri face parte din Campania Nationala de Informare si Educare: ”Hrana sanatoasa – o investitie pe termen lung in sanatatea noastra”. Prin aceasta campanie, Asociatia Pro Consumatori (APC) isi doreste sa promoveze un stil de viata sanatos si sa traga un semnal de alarma in privinta unor produse alimentare bogate in sare, zahar si grasimi si a unor aditivi alimentari care prezinta un risc ridicat asupra sanatatii consumatorilor.
Asociatia Pro Consumatori (APC) a achizitionat 61 tipuri de iaurt cu adaosuri din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri), cu gramajul cuprins intre 100g si 320g, in vederea realizarii unui studiu prin care sa atraga atentia in ceea ce priveste continutul acestui tip de produs si potentialele efecte asupra sanatatii consumatorilor.
Iaurtul face parte din categoria numeroasa a „lactatelor acide“ sau „lactatelor fermentate“, adica produse lactate cu gust acru, cum este numit in Merceologie (stiinta marfurilor) grupul produselor rezultate din lapte ca urmare a actiunii in timp a unor microorganisme specifice (bacterii de fermentatie).
Studiul a fost realizat de catre o echipa de experti a APC, coordonata de catre conf. univ. dr. Costel Stanciu. La realizarea acestui studiu s-au avut in vedere urmatoarele obiective:
- Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
- Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
- Analiza zaharului adaugat in acest tip de produs si impactul acestuia asupra obezitatii.
- Analiza ingredientelor folosite la fabricarea acestui tip de produs pentru prezentarea unor puncte de vedere.
- Fabricarea iaurtului comercial a transformat schema prepararii iaurtului traditional intr-o tehnologie in care s-au adaugat multe si nestiute noutati si secrete, atat in ce priveste materiile prime si ingredientele, dar si in ceea ce priveste modul de fabricare. Iaurtul industrial este un produs care, inainte de toate, trebuie sa fie sigur, adica sa nu dea prilej reclamatiilor de la consumatori in termenul sau de consum. Imediat dupa acest criteriu opereaza criteriul economic: iaurtul trebuie sa fie fabricat cu costuri care sa asigure profitul maxim, alegandu-se varianta de fabricare cea mai profitabila. Asigurarea unei oferte atragatoare, mereu noua, constituie urmatorul criteriu de care tine seama un producator. Fata de numai aceste cateva prioritati se intelege ca iaurtul industrial se realizeaza din lapte tratat termic (pasteurizare la minimum 80 grade Celsius, temperatura la care temuta bacterie Escherichia coli este distrusa, dar care distruge si componente valoroase din laptele crud), contine conservanti, se realizeaza din materii prime care nu pot fi mereu cele mai proaspete si este sistematic supus innoirilor de reteta, cel putin in cazul sortimentului pentru copii.
In afara de iaurt, in acest tip de produs s-a mai identificat: zahar, sirop de glucoza-fructoza, glucoza, sirop de zahar caramel, malt din orz, sirop de zahar invertit, amidon modificat, amidon din porumb ceros, acid citric, citrat de sodiu, azot, guma guar, guma arabica, guma caruba, aspartam, acesulfam K, carmin, complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor, caragenan, concentrat de morcovi negri, extract de ardei, suc concentrat de sfecla rosie, suc de visine, suc de banane, suc de piersici, concentrat de struguri, suc de lamaie, suc de caise, suc de pepene rosu, suc de kiwi, piure de afine, piure de banane, piure de capsuni, piure de caise, piure de piersici, gem de capsuni, sirop de struguri, extract de urzica, extract de spanac, zer, lapte praf degresat, culturi de iaurt, dextroza, sofranel, gelatina alimentara, apa, proteine din lapte, pasta de alune, sare alimentara, pudra de cacao, pectine, unt de cacao, porumb, faina de orez, faina din seminte de caruba, gris de porumb, praf de vanilie, miere de albine, bucati de ciocolata, curcuma, caramel, betacaroten, culturi lactice selectionate, lapte praf degresat, fermenti lactici selectionati, fermenti de iaurt, smantana, fructe de padure (mure, afine, zmeura,merisor), antocianine.
Niciunul din produsele analizate nu respecta reteta traditionala a iaurtului cu adaosuri (iaurt, bucati de fructe/miere de albine/alte ingrediente naturale).
Cantitatea de zaharuri per unitatea de vanzare variaza intre 7 grame si 55,2 grame, adica intre o lingurita si jumatate de zahar si 11 lingurite de zahar.
- La 61% dintre iaurturile analizate s-au folosit arome sintetice.
- La 29% dintre iaurturile analizate s-a folosit amidon.
- La 28% dintre iaurturile analizate s-a folosit un preparat de fructe, care este de fapt un amestec de sucuri de fructe si legume (morcov negru, sfecla rosie).
- La 24% dintre iaurturile analizate s-a folosit concentrat de morcov negru.
- La 17% dintre iaurturile analizate s-a folosit sfecla rosie.
Identificarea aditivilor alimentari utilizati in compozitia acestui tip de produs, care prezinta un risc de aparitie a unor afectiuni medicale in cazul unui consum constant si pe termen lung.
In cele 61 de iaurturi cu adaosuri s-au identificat 18 aditivi alimentari: arome sintetice, aspartam, acesulfam K, caragenan, acid citric, citrat de sodiu, citrat de calciu, caramel, carmin, esteri lactici ai mono si digliceridelor cu acizi grasi, complexe de cupru ale clorofilelor si clorofilinelor, azot, guma lacust, guma guar, guma arabica, guma de caruba, guma acacia si antocianine.
Arome sintetice – termenul se refera la combinatii de substante chimice sau substante chimice care sunt adaugate produselor alimentare pentru a le da sau modifica mirosul si/sau gustul.
- E120 – carmin/acidul carminic, un colorant rosu stralucitor care se obtine dintr-o specie de insecte numita cosenila.
- E150a – caramel simplu, cel mai utilizat colorant artificial. Poate provoca hiperactivitate si probleme gastrointestinale. Consumul lui nu este recomandat copiilor hiperactivi.
- E330 – acidul citric, agent de reglare a aciditatii. Cel mai bine documentat efect al acidului citric este distrugerea smaltului dentar, acesta favorizand aparitia cariilor dentare. Acidul citric nu este recomandat in alimentatia copiilor si nu trebuie consumate alimente ce contin acid citric de catre cei care au afectiuni cardiovasculare sau renale, afectiuni ale aparatului digestiv si diaree.
- E331 – citratii de sodiu (saruri de sodiu ale acidului citric) sunt folositi si ca agenti de reglare a aciditatii produselor alimentare, ca antioxidanti, conservanti sau arome, produce efecte secundare ca greata, voma, crampe abdominale si musculare, reactii alergice, amortirea extremitatilor, oboseala, ritm cardiac anormal, crize, ameteala, respiratie greoaie etc.
- E412 – guma de guar, agent de ingrosare. Poate provoca alergii.
- E407 – caragenan, agent de ingrosare. Unele studii au aratat ca poate avea un efect toxic, putand provoca ulcer si cancer. Este interzis in UE in laptele praf de inceput pentru copii, ca o masura de precautie.
- E410 – guma de carruba, agent de ingrosare. Poate provoca scaderea eficientei anumitor substante (enzime) care ajuta digestia.
- E414 – guma de acacia (arabica), emulgator. Poate provoca alergii si se comporta ca o substanta de balast. Nu se recomanda consumul frecvent.
- E471 – mono si digliceride ale acizilor grasi – Aditivii E471 contin amestecuri de mono- di-esteri de glicerina ai acizilor grasi prezenti in uleiuri si grasimi alimentare. Mai pot contine si mici cantitati de acizi grasi liberi si glicerina. Aditivul este un emulgator, deci rolul sau principal este de a forma si de a stabiliza emulsiile prin scaderea tensiunii superficiale dintre cele doua faze lichide nemiscibile.
- Aspartamul (E951) este un indulcitor artificial care are o putere de indulcire de 180 de ori mai mare decat zaharul, fiind lipsit de calorii si asupra caruia exista suspiciuni privind declansarea urmatoarelor afectiuni medicale: alergii, migrene, spasme musculare, boli cardiovasculare.
- Acesulfam de potasiu (E 950) este un indulcitor sintetic care are o putere de indulcire de 200 de ori mai mare decat zaharul, lipsit de calorii si asupra caruia exista suspiciuni privind declansarea unor afectiuni identice cu ale aspartamului.
Indulcitorii sintetici au o putere de indulcire care poate fi de pana la de 200 de ori mai mare decat zaharul. Acestia pot declansa o serie de afectiuni medicale, cum ar fi: boala Alzheimer, boala Parkinson, boala Basedow-Graves, epilepsie, scleroza multipla, diabet si depresie.
Analiza zaharului adaugat in acest tip de produs si impactul acestuia asupra obezitatii.
Prin intermediul acestui studiu tragem un semnal de alarma asupra pericolelor pe care zaharul adaugat in alimentele destinate copiilor il are asupra sanatatii acestora.
Una dintre cele mai controversate teme de discutie din ultima vreme este obezitatea la copii. Daca pana acum doar americanii erau „acuzati” de obezitate, in prezent problema a inceput sa se manifeste si in randul europenilor si, din pacate, afecteaza din ce in ce mai multi copii. La sfarsitul anului 2015, in Europa s-au inregistrat aproximativ 2,3 milioane de persoane cu varsta de peste 15 ani supraponderale.
Care sunt principalele cauze ale cresterii ratei obezitatii?
Principalii responsabili pentru cresterea ratei obezitatii sunt dietele nesanatoase, in combinatie cu lipsa activitatii fizice, sau altfel spus, un dezechilibru intre aportul caloric si caloriile consumate. Cu cat acest dezechilibru are loc pe o perioada mai mare de timp, cu atat creste riscul aparitiei obezitatii.
Obiceiurile de consum s-au schimbat. Consumul de cereale si fibre a scazut, in favoarea grasimilor, a adaosului de zahar si a produselor de origine animala.
Efectele zaharului in alimentatia copiilor
- Dereglarea metabolismului calciului: copii se imbolnavesc din aceasta cauza si au dintii stricati de timpuriu. Studiile arata ca zaharul adaugat in timpul prepararii produselor destinate copiilor (monozaharidele si dizaharidele), reprezinta cauza numarul unu in aparitia cariilor.
- Obezitatea. Cea mai raspandita afectiune provocata de consumul excesiv de zahar este obezitatea. Desi zaharul nu este bogat in calorii, consumat in exces poate afecta sistemul hormonal, ducand la cresterea apetitului, marirea tesutului adipos si aparitia celulitei.
- Diabetul. Consumul de zahar si de produse zaharoase este cel mai mare inamic al pancreasului care cu timpul, epuizat de efortul de a metaboliza cantitati mari de zaharoza, incepe sa nu mai functioneze la parametrii normali. Asa apare diabetul. Acesta genereaza complicatii grave in organism.
“Zahar ascuns”
Un lucru deosebit de grav este adaosul de “zahar ascuns” care poate fi gasit in diverse sortimente de produse alimentare si cel mai grav, si in alimentele destinate copiilor. Foarte important este sa cititi etichetele produselor, pentru a studia continutul lor de zahar. Desi pe etichetele unor produse, sucuri sau cereale, scrie natural acest lucru nu este adevarat de cele mai multe ori. Ingrediente precum fructoza din sirop de porumb, folosite ca indulcitori, fac din produsele “naturale” adevarate bombe in alimentatia copiilor. Alte ingrediente in care este “ascuns” zaharul sunt: fructoza, siropul de malt, extractul de malt, siropul de porumb, melasa, zaharul brun, zaharoza, maltul de orez, agava. Toate acestea reprezinta indulcitori artificiali adaugati in produsele destinate copiilor ce dauneaza sanatatii lor.
Afectiunile cauzate de consumul excesiv de zahar sunt urmatoarele: osteoporoza si probleme legate de asimilarea calciului, scaderea imunitatii, cancer, in special cel de colon, gastrita, colita de fermentatie, tulburarile de ciclu menstrual la femei, alergiile, scleroza, reumatismul, anemia, cardiopatiile, astenia, sinuzita, rinita.
La copii consumul frecvent de dulciuri influenteaza procesele de crestere, ducand la aparitia rahitismului si a fragilitatii osoase, declansand pubertatea prematura, generand probleme de comportament (scaderea vointei, predispunere la violenta, scaderea capacitatii de concentrare etc.).
„Una din temele cele mai dezbatute in mediile de comunicare si de consumatori este legata de iaurturile cu adaosuri. Traditia consumului de iaurt ne arata ca in lume s-a folosit din stravechime practica adaugarii in iaurt a unor ingrediente. Mai aproape de timpurile noastre, in anul 1933 se patenta la Praga iaurtul cu gem de fructe. Nimic nu ar crea ingrijorare daca situatia consumatorului contemporan ar fi cea a consumatorului din trecut, adica daca ar face singur adaosurile, iar amestecul ar fi consumat tot atunci; aceasta practica este si acum recomandata cu entuziasm consumatorilor de iaurt, pentru a spori placerea consumului acestui valoros aliment, si indeosebi mamelor, care isi pot convinge mai usor copiii sa manance iaurt. Adaugarea de fructe proaspete, curate, sanatoase in iaurt sanatos asigura nu numai un spor de valoare alimentara, dar induce si o stare de satisfactie senzoriala deosebita. „Prof. Univ. Dr. Ion Schileru – Departamentul de Business, Stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, ASE Bucuresti.
„Iaurturile cu adaosuri au un continut ridicat de zahar per unitatea de vanzare/bucata, care ajunge pana la 11 lingurite de zahar. Acestea sunt de fapt amestecuri din iaurt, sucuri de fructe si legume in proportii neclare, amidon modificat, fainuri de orez/soia si aditivi alimentari. Denumirile sub care sunt vandute sunt inselatoare, induc impresia unor amesctecuri formate din iaurt si bucati de fructe. Avand in vedere atat cantitatea mare de zahar continuta, cat si compozitia nespecifica, incarcata din punct de vedere chimic, nu recomandam ca acest tip de produs sa faca parte din alimentatia copiilor.Consumul excesiv de zahar si grasimi dauneaza grav sanatatii. Este mesajul pe care il auzim de cativa ani, insa foarte putini dintre noi il inteleg, deoarece nu au cunostinte elementare de nutritie. Din pacate, nici societatea romaneasca nu ofera suficiente campanii de informare si educare bazate pe informatii clare si pe intelesul consumatorului obisnuit” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, presedinte APC.
Asociatia Pro Consumatori (APC) este o organizatie neguvernamentala, apolitica si nonprofit, infiintata la data de 28 februarie 1990. APC este singura organizatie de utilitate publica, membra a Organizatiei Europene a Consumatorilor – BEUC, care are ca principal obiectiv apararea, promovarea si reprezentarea prin toate mijloacele legale ale drepturilor si intereselor consumatorilor in raporturile cu operatorii economici si institutiile statului.
26 de ani de activitate continua pentru apararea drepturilor si intereselor consumatorilor, pentru imbunatatirea nivelului de informare si educare a consumatorilor, dar si pentru crearea si mentinerea unui echilibru intre consumatorii si profesionistii din Romania.
26 de ani in care APC a contribuit la consolidarea miscarii consumatoriste din Romania, la dezvoltarea politicii in domeniul protectiei consumatorilor, prin implicarea organizatiei in adoptarea, la nivel guvernamental, a unor decizii favorabile consumatorilor si la imbunatatirea reprezentarii consumatorilor la nivel central si local.
26 de ani in care APC s-a evidentiat ca partener social profesionist si de dialog pentru consumatori, institutiile administratiei publice centrale si locale, pentru organizatiile neguvernamentale nationale si internationale, o dovada in acest sens fiind recunoasterea acesteia ca fiind de utilitate publica.
26 de ani in care APC – www.apc-romania.ro a derulat o serie de proiecte de impact in domenii specifice, cum ar fi „Bugetul Familiei” – www.bugetulfamiliei.ro, “ Fii un pacient Activ” –www.pacientactiv.ro, ”Alege! Este dreptul tau”, ”Vreau paine curata”, ”Internet sigur”, „Centrul European al Consumatorilor din Romania” – www.eccromania.ro, „Consumator European”, „Spune NU practicilor comerciale incorecte”, „S.O.S. poluarea electromagnetica”, Tinerii de astazi, consumatorii responsabili de maine”, „Sa invatam sa intelegem eticheta”, „Revista Vocea consumatorilor”.
4 Comments
Cu cat ne vom inmulti mai rapid pe planeta, cu atat mai multe porcarii vom manca noi si mai ales generatia urmatoare. Nu se pot sustine alimentar 8 miliarde de suflete numai cu mancare de calitate, organica. Cei cu o situatie materiala buna, care in general sunt categoria educata, isi permit sa opteze pentru mancarea scumpa etichetata organic. Dar mama care alerga din schimbul 3 acasa la cei 3,4,5 copii apuca de pe raft ce e mai ieftin si are eticheta mai colorata cu mai multe fructe. E evident mult mai important sa le astampere foamea cu ceva, decat sa ia in calcul consecintele pe termen lung. In plus acesti oameni nici nu se gandesc la asa ceva, asa cum nu stau sa gandeasca prea mult cand toarna copii pe banda.
Se doreste popularea planetei masiv, sa fie forta de munca, care duce la progres, la civilizatie, etc. Aiurea! Oare de ce popoarele dezvoltate unde se traieste bine si civilizat fac tot mai putini copii, in timp ce in partile de lume unde natalitatea e exploziva e numai mizerie, saracie, nivel redus de educatie? N-ar trebui sa ne dea de gandit? Copiii astia cresc cu burtile goale, in mizerie, nu au nici un ghid in viata, nici un ajutor, cei mai multi nu sfarsesc muncind si contribuind la progresul planetei, statistic cei mai multi sfarsesc comitand furturi, crime, si mai apoi infund puscariile pana la refuz, unde ii tine in spate tot categoria care e civilizata si educata si munceste cinstit.
Pentru ce se incurajeaza facutul de copii? Pentru ce se incurajeaza migrarea prostiei bune de procreat in tarile civilizate? Pentru ca mai multe gurii genereaza profit, industriile alimentare varsa pe piata laturi obtinute din putina calitate si putini bani, pe care le comercializeaza cu profituri uriase. Germania, Franta, Belgia, Suedia, nu au nevoie de imigranti pentru ca sunt ei sufletisi si morali, ci pentru ca asa se sustine economia, imigrantii nu se uita pe eticheta sa vada cate E-uri sunt listate, ci cumpara laturile ieftine si de proasta calitate care imbogatesc magnatii din industria alimentara, medicala, etc.
Multe suflete inseamna consum. Nu conteaza ce consuma, important e sa consume. Elita traieste izolata in conditii de lux, cu exclusivitate la orice, nu se amesteca cu jegul si mizeria, nu stiu ce inseamna jegul si mizeria, nu beneficiaza de consecintele prostiei, jegului si mizeriei din jur, din luxul lor intangibil incurajeaza reproducerea, migratia, toate sub un ambalaj lucitor si extrem de atragator la populatia mediocra – RELIGIA!
Religia aranjeaza facutul de multi copii, religia se ocupa de aducerea “bietilor” imigranti de prin toate colturile pamantului, religia are grija sa semene discordie atat cat sa starneasca ura, conflicte si mai apoi razboaie, care din nou inseamna consum de armament si implicit profit, religia ne invata ca nu e vina iaurtului plin de e-uri daca am facut cancer, ci asa a vrut Dumnezeu sa ne duca la o viata mai buna in ceruri si deci inchide gura si mintile prostimii, ii impiedica sa gandeasca si sa faca schimbarea, ii tine intr-o permanenta stare de acceptare a sortii si continua ciclul, religia e un instrument puternic si organizeaza toate structurile planetei, subtil, viclean, periculos, extrem de eficient, spre profitul unei categorii exclusiviste, care se bucura din turnul lor de fildes ca se inmultesc gurile si stau cuminti in ignoranta lor si consuma…
Fără supărare, aricolul pare scris de un copil de clasa a 7-a care tocmai a descoperit științele naturale. Oricât aș fi de împotrivă referitor la consumul de iaurt cu fructe din comerț, distribuiți niște informații superficiale, eronate și propagandiste. Doar câteva idei:
1. Marea majoritate a articolulului aproape că nu are nicio legătură cu rezultatele “studiului”
2. Obezitatea este o boală cronică foarte complexă, determinată de factori de mediu, genetici, comportamentali ș.a.m.d. Faptul că ați limitat-o la un consum exagerat de zahăr zice multe despre gradul de documentație al autorilor acestul articol.
3. Cauza diabetul (și pot doar să presupun că vă referiți la cel de tip 2, că altfel v-am supraestimat în prima frază) este insulinorezistența și aceasta nu este declanșată direct de cantitatea de zahăr consumată pe parcursul vieții. E ridicol ce ați formulat acolo.
4. În iaurt se găsesc în mod natural 3-4g de zaharuri. Asta ați uitat să precizați.
5. (Când am ajuns la partea aceasta din articol, chiar am râs). Acidul citric se găsește în CITRICE – portocale, clementine, lămâi etc. Că ați scos ceva din context și ați făcut să sune a aditiv demonizat, subliniază cu adevărat dezinformarea pe care intenționați să o lansați.
Un sfat, pe viitor dacă (și sper pentru binele populației, că nu) mai vreți să efectuați studii, este bine să știți că în redactarea concluziilor, trebuie să vă referiți la rezultatele obținute. Pentru că zău dacă înțeleg de unde ați scos teoriile de la final din: La 24% dintre iaurturile analizate s-a folosit concentrat de morcov negru.
De asemenea, orice articol trebuie să aibă o sursă bibliografică, pentru credibilitate. Și caiverzipepereti.ro nu este o sursă autorizată.
Nu e in totalitate adevarat…inteleg ca vor sa scoata in evidenta faptul ca se baga o gramada de adaosuri, care sunt sintetice, sar cand scrii un asa titlu trebuie si sa-l verfici. De ex. Muller are fructe intregi in iaurt, cum ar fi afine, mure, zmeura, si altele de genul, asta am constatat singura, nu din ce scriu ei pe ambalaj.
Ma indoiesc ca acelea sunt fructe adevarate, sincer. Cei de la Asociatia Pro Consumatori (APC) au analizat 61 de astfel de iaurturi si sunt sigura ca si marca Muller este printre ele. Daca ei au facut analiza pentru aceste iaurturi si au descoperit ca acestea nu contin fructe sau miere sau alte produse naturale, inseamna ca asa este. Eu daca pun fructe in iaurt simplu, nu prea seamana deloc cu ceea ce cumpar din comert. Este important pentru mine, pentru sanatatea copiilor mei sa stiu ce cumpar si ce mancam. Numai bine!