Mastita – simptome, cauze, tratament

Mastita este o inflamatia de tesut a sanului care poate fi relationata cu alaptarea. Mastita poate avea cauze inflamatorie, infectioase si abces.

Una din cinci femei care alapteaza vor suferi de mastita in timpul primelor 6 luni de viata ale copilului. Simptomele se dezvolta foarte rapid, fara nici un avertisment.

Intarcarea brusca poate provoca sau agrava simptomele de mastita si provoca soc hiponatremie la copil. Continuarea alaptarii nu prezinta nici un risc pentru sugar si este foarte benefic pentru mama.

Cuprins:

1. Generalitati
2. Simptome
3. Cauze
4. Tratament
5. Complicatii

Mastita – simptome

Mastita afecteaza de obicei doar un san iar simptomele se pot dezvolta rapid. Semnele si simptomele apar de obicei brusc si includ:

• Sensibilitate sau caldura la atingerea sanului
• Stare generala de rau general sau senzatie de rau
• Umflarea sanului
• Durere sau o senzatie de arsura in mod continuu sau in timpul alaptarii
• Roseata pielii, de multe ori intr-un model in forma de pana
• Febra de 38.3 C sau mai mare
• La sanul afectat poate aparea nodului si sa devina rosu

Unele femei pot avea, de asemenea, simptome de gripa cum ar fi:

• Dureri
• Febra si risoane
• Senzatie de anxietate accentuata
• Oboseala

Cele mai multe dintre femei experimenteaza prima oara simptome asemanatoare gripei. De asemenea, femeile ar trebui sa solicite asistenta medicala specializata in alaptare in cazul in care observati scurgeri anormale din sfarcuri, sau in cazul in care durerea de san este foarte mare si de durata.

Abces mamar in mastita

Abcesul mamar se dezvolta foarte rar, aproximativ 0,4-0,5% din femeile care alapteaza. Antibioticele nu s-au dovedit eficiente in prevenirea acestui tip de abces, dar sunt utile pentru a trata o infectie secundara.

Mastita – cauze

Mastita apare, de obicei, atunci cand laptele matern nu este eliminat complet din san. Laptele care invadeaza tesutul mamar inconjurator se inflameaza si predispune la infectie.

De asemenea, mastita poate sa apara si ca un rezultat al presiunii in piept din cauza imbracamintii prea stranse sau a unui sutien prea strans. 

Mastita poate avea loc in cazul in care copilul nu este atasat corespunzator la san in timp ce se hraneste.

De asemenea, mastita se dezvolta cand mamelonul devine crapat si iritat (de obicei, datorita unei tehnici de alaptare improprii), si astfel permite patrunderea bacteriilor. 

Cele mai multe infectii de san apar in prima sau a doua luna dupa nastere sau in momentul intarcarii. Cu toate acestea, in cazuri foarte rare, mastita afecteaza si femeile care nu alapteaza. In cazul femeilor care nu alapteaza, mastita poate aparea datorita dilatarii sau iregularitatilor ductului, unei lezari a sanului (taietura sau muscatura) si foarte rar datorita cancerului mamar sau tuberculozei. 

Agenti patogeni infectiosi frecvent asociate cu mastita sunt Staphylococcus aureus , Streptococcus sp., gram-negative , cum ar fi bacili Escherichia coli . Salmonella spp. , micobacterii , Candida , si Cryptococcus.

Prezenta fisurilor sau a ranilor pe sfarcuri creste probabilitatea de infectare si aparitia mastitei. Hainele stramte sau sutiene nepotrivite pot provoca, de asemenea, probleme. Exista o posibilitate ca sugarii care transporta agenti patogeni infectiosi poate infecta mamele lor.

Mastita – tratament

Golirea frecventa a ambilor sani in timpul alaptarii este importanta. Utilizarea de pompe pentru a goli sanul este acum considerat oarecum controversat.

In cazurile usoare de mastita, masajul si aplicarea de caldura inaintea hranirii copilului poate ajuta ca acest lucru ar putea ajuta deblocarea canalelor. Cu toate acestea, in cazurile mai severe, aplicarea caldurii in mastita sau masajul poate face ca simptomele sa se agraveze si compresele reci sunt mai potrivite pentru a reduce inflamatia.

Antibioticele nu sunt necesare in majoritatea covarsitoare a cazurilor si ar trebui sa fie utilizate numai pentru infectii bacteriene.

Tratamentul mastitei:

• antibiotice in cazul prezentei bacteriei cauzatoare a infectiei
• golirea periodica a sanilor prin alaptare sau pompare
• Se poate continua in siguranta alaptarea sau pomparea laptelui pentru a hrani copilul in timpul bolii si tratamentului. Copilul este cea mai eficienta pompa pentru golirea sanilor. Copilul se poate hrani in siguranta cu lapte de la mama deoarece orice bacterie va fi distrusa de sucurile digestive ale acestuia.
• inainte de alaptare se aplica pe sanul afectat o panza curata, calda si umeda timp de 15 minute (pentru ca laptele sa curga mai usor); se incearca aceasta metoda cel putin de 3 ori pe zi. Astfel, este stimulata lactatia. Acelasi lucru se poate produce si prin masarea sanului afectat.
• daca este posibil, se continua alaptarea la ambii sani. Este de preferat, inceperea alaptarii cu sanul afectat deoarece este esential ca acesta sa fie golit complet. Daca este prea dureros sa se inceapa cu acest san, se poate alapta din sanul sanatos. Dupa ce curgerea laptelui a fost initiata, se alapteaza din sanul bolnav pana ce acesta devine moale si se continua din sanul sanatos pana ce copilul s-a saturat.
• se pompeaza sau se exprima manual laptele din sanul afectat, daca acesta este prea dureros pentru a alapta. Durerea mamelonara poate fi cauzata de supt pe o zona deja dureroasa.

Mastita – complicatii

Complicatiile care pot aparea de la mastita includ recurenta si abcesul. Abcesul este cea mai severa complicatie a mastitei. De asemenea, femeile care au avut mastita sunt susceptibile de a se dezvolta din nou mastita la urmatorul copil. Recurenta apare mai ales in cazurile de tratament necorespunzatoare.

Tratamentul intarziat sau inadecvat poate conduce mastita la formarea unui abces in tesutul mamar. Un abces mamar este o colectie de puroi care se dezvolta in san si care necesita, in cele din urma, un  drenaj chirurgical.

Tratamentul abceselor mamare

• drenarea abceselor. Vindecarea abceselor poate dura 5-7 zile.
• tratamentul antibiotic pentru a distruge bacteria ce provoaca infectia (antibioticele se administreaza intravenos numai in cazul infectiilor severe)
• golirea completa si periodica a sanilor prin alaptare sau pompare este esentiala pentru a mentine o rezerva de lapte adecvata

Majoritatea femeilor pot continua alaptarea la sanul afectat in timpul vindecarii abcesului. Cu acordul medicului, se poate acoperi zona afectata cu un tifon in timpul alaptarii. 

Daca medicul recomanda intreruperea alaptarii din sanul afectat in timpul vindecarii abcesului, se poate continua alaptarea din sanul sanatos. Pomparea sau exprimarea manuala se continua periodic din sanul bolnav.