Migdalele sunt cunoscute ca având multe beneficii pentru sănătate, una dintre ele fiind aceea că pot fi o gustare potrivită pentru cei care vor să slăbească.
Migdalele cuprind un pachet destul pe puternic de substanţe ce lupta împotriva bolilor
Potrivit unor cercetări din 2006, 30 gr. de migdale conţin cam aceeaşi cantitate de polifenoli, antioxidanţi despre care se crede că lupta împotriva bolilor de inimă şi a cancerului, cam cât o cană de broccoli sau de ceai verde.
Migdalele sunt din familia piersicelor
Migdalele, ca şi nucile sunt, tehnic vorbind, fructul cu miez dur al arborelui de migdal, el însuşi un membru al familiei prunus. Această categorie de fructe cu miezul tare cuprinde arbori şi arbuşti care produc fructe comestibile, precum cireşele, prunele, piersicile şi nectarinele.
Migdalele şi fructele din aceeaşi familie pot cauza cu toate reacţii alergice similare.
Migdalele sunt printre nucile cu cele mai puţine calorii
Pentru o porţie de 30 g, migdalele sunt la egalitate cu nucile caju şi fisticul, cu 160 de calorii. Ele au şi mai mult calciu decât oricare alt fel de nucă, plus aproape 9 grame de grăsimi mononesaturate sănătoase pentru inima, 6 grame de proteine şi 3,5 grame de fibre.
Migdalele sunt mai sănătoase dacă sunt crude sau prăjite/coapte (fără ulei sau sare)
Când vezi migdale ambalate şi etichetate cu „prăjite”, ia în considerare următorul lucru: ele s-ar putea să fi fost prăjite în grăsimi trans sau alte grăsimi nesănătoase. Aşa că cel mai bine căutaţi că pe pachet să scrie „crude” sau „coapte/prăjite fără ulei/sare” eventual în coajă.
Migdalele “crude” nu sunt chiar “crude”
Două potenţiale epidemii de salmonella, una în 2001 şi cealaltă în 2004, au fost detectate că având cauza în migdalele crude provenind din California. Din 2007, Departamentul pentru Agricultură al SUA a impus în consecinţă ca migdalele să fie pasteurizate înainte de a fi vândute consumatorilor finali.
FDA (Food and Drug Administration- Agenţia pentru Alimente şi Medicamente) a aprobat câteva metode de pasteurizare „care demonstrează eficacitatea în realizarea unei reduceri de posibilă contaminare la migdale, simultan cu evitarea impactului asupra calităţii lor”, potriviţi Consiliului Migdalelor din California.
Totuşi oponenţii pasteurizării migdalelor argumentează că una dintre metode, procesarea cu oxid de propilena, pune riscuri de sănătate mai mari decât cele ale infectării cu salmonella, întrucât EPA (Environmental Protection Agency – Agenţia de Protecţie a Mediului) a clasificat oxidul de propilena ca un cancerigen uman în situaţii de expunere acută.
Alte voci vorbesc despre faptul că ar exista o consipratie la mijloc, migdalele intrând pe lista acelor alimente minune al căror potenţial trebuie diminuat pentru a nu face prea mult bine. Pe această listă ar mai fi soia şi cânepă, alte două alimente extrem de blamate în ultimii ani.
Îţi poţi face singur propriul tău lapte de migdale
Tot de ce ai nevoie sunt nişte migdale, un îndulcitor la alegerea ta, nişte apă şi un robot de bucătărie/blender!
sursa: viataverdeviu.ro
