Ministrul Sănătății, Eugen Nicolăescu, a anunțat, într-un recent interviu, câteva modificări importante pentru medicii rezidenți, între care: examenul de specialitate se va susține la nivel național; rezidenții vor putea obține drept de liberă practică pe măsură ce finalizează anumite module de specialitate; vor exista și alte centre de pregătire în rezidențiat în afara celor universitare, precizează Viața Medicală, pe Facebook. De câteva zile, Ministerul Sănătății a publicat proiectul de ordonanță privind organizarea și finanțarea rezidențiatului – iată câteva prevederi!
“Trebuie să facem o reevaluare a programelor de rezidențiat pentru că foarte multe sunt depășite de vreme sau au anumite interese. Orice spital din România va putea pregăti rezidenți dacă va îndeplini condițiile și vor fi acreditate de către universități. Interesul nostru este să aducem medicul rezident cât mai aproape de pacient”, a afirmat Eugen Nicolăescu, citat de HotNews.
Iată câteva articole din proiectul de ordonanță privind organizarea și finanțarea rezidențiatului:
ART. 13
(1) Rezideţiatul se finalizează prin examenul pentru obţinere a titlului de medic, medic dentist şi, respectiv, farmacist specialist, organizat la nivel național de Ministerul Sănătăţii în 2 sesiuni anuale.
(2) Examenul se organizează numai în centre universitare cu facultăţi de medicină, medicină dentară şi farmacie acreditate care asigură pregătirea pentru toate modulele teoretice şi baremurile de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice prevăzute de curriculum de pregătire în specialitate .
(3) Pentru fiecare specialitate medicală, medico-dentară şi farmaceutică, în parte se stabilesc maxim două centrele universitare de organizare a a examenului național de specialist, cu excepția specialității Medicină de familie pentru care se stabilesc patru centre.
(4) Examenul constă într-o probă scrisă cu conținut unic în toate centrele de susținere a examenului şi probe clinice sau practice, susţinute după o tematică unică, specifică specialităţii pentru care se organizează.
(5)Pentru fiecare specialitate în parte componența comisiei naționale de examinare se stabileste prin tragere la sorți dintre coordonatorii, directorii de program, precum şi responsabili de formare(…). Pentru situația în care există două centre naționale de examinare, respectiv patru centre de examinare în cazul specialității de medicină de familie, va fi desemnat prin tragere la sorți și un președinte al comisiei centrale, cu rol de coordonare la nivel național a examenului de obținere a titlului de medic specialist.
(6) Pentru susţinerea examenului de medic specialist medicină de familie, comisia națională de examinare va include şi doi membri, confirmaţi medici primari în specialitatea medicină internă şi respectiv în specialitatea pediatrie(…).
(7) Componenţa comisiilor naționale de examinare se aprobă prin ordin al ministrului Sănătăţii .
(8) Metodologia organizării şi desfăşurării examenului pentru obţinerea titlului de medic, medic dentist şi, respectiv, farmacist specialist se elaborează de către Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Colegiul Medicilor din România, Colegiul Medicilor Dentişti din România şi, respectiv, Colegiul Farmaciştilor din România şi instituţiile de învăţământ superior cu facultăţi de medicină generală, medicină dentară şi farmacie acreditate, şi se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei naţionale.
ART.14
Prevederile art.13 se aplică începând cu sesiunea octombrie 2014 a examenului pentru obţinerea titlului de medic, medic dentist şi, respectiv, de farmacist specialist.
Art.27.(1) Rezidenţiatul cu program de timp parţial se organizează numai pentru specialitatea medicină de familie şi asigură acelaşi nivel şi aceeaşi calitate a pregătirii de specialitate ca şi rezidenţiatul organizat pe bază de program cu timp integral, în formele pe locuri şi pe posturi în această specialitate.
(2) Formarea prin rezidenţiat cu program de timp parţial în specialitatea medicină de familie se face conform curriculumului de pregătire şi a baremurilor de manopere, proceduri, tehnici diagnostice şi terapeutice prevăzute pentru rezidenţiatul în specialitatea medicină de familie, organizat în formele pe locuri şi, respectiv, pe posturi.
(3) Durata de parcurgere a stagiilor prevăzute în curriculum de pregătire este de 5 ani efectuaţi în regim de 3 zile de pregătire pe săptănână, corespunzător duratei de 3 ani prevăzută de lege pentru formarea prin rezidenţiat în medicină de familie cu program de timp intergal.
Art.28
(1) Admiterea în rezidenţiatul cu program de timp parţial în specialitatea specialitatea medicină de familie se face prin concurs naţional organizat de Ministerul Sănătăţii concomitent cu concursul de rezidenţiat pe loc şi pe post, de regulă în trimestrul IV al fiecărui an.
(2) La forma de pregătire prin rezidenţiat cu program de timp parţial în specialitatea medicină de familie au acces medicii indiferent de promoţia de absolvire a facultăţii(…).
ART. 32
(3) Medicii promoţii anterioare anului 2005 care nu au obţinut drept de liberă practică în profesie în condiţiile normelor anterioare precum şi medicii din promoţia 2005 şi ulterioare care nu au fost confirmaţi rezidenţi sau nu au obţinut titlul de medic specialist, pot desfăşura în baza diplomei de medic activităţile de medic în domeniul medicinei generale/medicinei de familie, conform calificării însuşite.
ART.35
(1) Un coordonator sau director de program de rezidențiat poate propune Ministerului Sănătăţii situaţiile de reorientare profesională a rezidenţilor care nu au aptitudinile necesare specialităţii alese şi care nu evoluează conform prevederilor curriculare. În această situație, schimbarea specialității se aprobă prin Ordin al ministrului sănătății.
(2) Medicii rezidenţi care nu finalizează stagiul de rezidenţiat în specialitatea obţinută prin concurs pot continua la cerere pregătirea în specialitatea medicină de familie, în termen de maxim 5 ani de la abandonarea pregătirii. Prezentarea la examenul de medic specialist medicină de familie se face, după caz, la finele completării pregătirii în specialitatea medicină de familie sau după parcurgerea integrală a curriculumului de pregătire în această specialitate.
(3) Medicii rezidenţi care au finalizat pregătirea în rezidenţiat, dar nu au promovat examenul de specialitate, pot fi încadraţi cu contract individual de muncă în unităţi sanitare publice şi private inclusiv în cabinete medicale individuale, în funcţie de specialitatea în care s-a efectuat pregătirea de rezidenţiat şi sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă. În aceste cazuri încadrarea se va face pe perioadă determinată de un an cu posibilitate de prelungire anuală. Încadrarea se va face pe funcţia de medic rezident ultimului an, cu salarizarea corespunzătoare, în funcţie de specialitatea de confirmare ca medic rezident.
ART.36
(1) Medicii specialişti aflaţi în situaţie de reconversie profesională pe motive de sănătate sau socio-profesionale, pot obţine certificatul de medic specialist în specialitatea medicină de familie, după efectuarea unui stagiu de pregătire de minimum 6 luni în unităţi sanitare acreditate pentru pregătirea în rezidenţiatul de medicină de familie şi după promovarea examenului de medic specialist în această specialitate, organizat de Ministerul Sănătăţii.
(2) În vederea aplicării prevederilor alin. (1), Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România analizează în ce măsură formarea de medic specialist, precum şi experienţa profesională însuşită pot înlocui formarea prin rezidenţiat şi stabilesc durata stagiului de pregătire în specialitatea medicină de familie care urmează a fi efectuat.
Proiectul de ordonanță privind organizarea și finanțarea rezidențiatului poate fi consultat, în întregime, AICI.
