In noaptea de 24/25 octombrie, Romania trece la ora de iarna: ora 4:00 va deveni 3:00. Castigam o ora, vor spune unii, asa cum, la trecerea la ora de vara, am pierdut una. Ce pericole pentru sanatate ascunde schimbarea orei?
Unii medici sustin ca influentele sunt minore, altii, ca organismul ne va fi dat peste cap de ora de iarna chiar si doua saptamani. Adevarul este ca unii se adapteaza cu usurinta, iar pentru altii, mutarea ceasului cu o ora provoaca deranj! Un studiu la care au participat peste 3.000 de persoane din Marea Britanie a aratat ca beneficiile orei in plus, a somnului aparent mai lung, din ultima duminica a lunii octombrie, se sting rapid, iar unii se simt chiar mai rau fata de situatia anterioara! Noaptea care se lasa cu o ora mai devreme, odata cu ora de iarna, face sa se instaleze chiar stari de depresie. Statisticile arata, de asemenea, ca schimbarea orei si trecerea la ora de iarna, creste pericolul de accidente rutiere, chiar si cu 14%, din cauza oboselii ce insoteste, in unele cazuri, schimbarea orei.
O analiza pertinenta a problemei o face medicul Tudor Ciuhodaru, pe blogul sau, care sustine ca “majoritatea oamenilor se adapteaza cu usurinta la modificarea orei, modificarile adaptive ale organismului facandu-se complet in circa cincisprezene zile. Particularitatile fizice si psihice individuale influenteaza modul cum se realizeaza aceasta adaptare si de aceea unii pot prezenta o simptomatologie polimorfa mergand pana la agravarea sau decompensarea unor afectiuni”.
Schimbarea orei poate avea consecinte periculoase:
1. riscul de a suferi un infarct miocardic se majoreaza cu 5-10%, iar aceasta priveste in special pe cei care sunt activi profesional;
2. riscul de a-si pune capat zilelor creste la cei depresivi si la cei vulnerabilitati psiho-emotionale, timp de doua saptamani de la modificarea orei.
Apar, spune doctorul Tudor Ciuhodaru, urmatoarele modificari:
– cardiovasculare, manifestate prin variatii ale tensiunii arteriale si tulburari de ritm cardiac;
– neuropsihice: modificari ale calitatii somnului (insomnie, somnolenta), astenie, apatie, anhedonie, agitatie, irascibilitate, anxietate, tulburari de concentrare si memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenta sau bulimie), pana la dereglari afective sezoniere si ideatie suicidara.
Remedii? Se recomanda replanificarea programului, evitarea situatiilor conflictuale, dar si a suprasolicitarii,in urma folosirii unor stimulente nervoase. Se recomanda miscarea – plimbari in natura, iar dieta este bine sa contina multe fructe si legume.
