Noi masuri privind medicamentele care contin bifosfonati, in vederea reducerii la minimum a riscului de aparitie de osteonecroza mandibulara! Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale a venit cu precizari din partea forurilor europene de profil.
Risc scazut de osteonecroza mandibulara, insa e nevoie de precautii suplimentare
Agentia Europeana a Medicamentului a finalizat o reevaluare periodica a medicamentului Aclasta (acid zoledronic), concluzionand ca riscul de aparitie de osteonecroza mandibulara (moartea celulelor osoase), asociat cu utilizarea acestui medicament, ramane foarte scazut, insa a recomandat adoptarea de masuri suplimentare pentru reducerea la minimum a acestui risc, printre care modificarea informatiilor despre medicament si introducerea unui card pentru pacienti.
Medicamentul Aclasta contine bifosfonati si este utilizat in tratamentul osteoporozei (afectiune care duce la fragilizarea oaselor) la femeile aflate in perioada postmenopauza si la barbati adulti, precum si in tratamentul bolii Paget osoase la adulti. Aceasta este o afectiune care determina cresterea anormala a oaselor.
Dat fiind faptul ca si alte solutii perfuzabile care contin bifosfonati sau denosumab, utilizate in tratamentul osteoporozei sau pentru prevenirea complicatiilor osoase din cancer, sunt asociate cu osteonecroza mandibulara, Agentia Europeana a Medicamentului va avea in vedere adoptarea de masuri similare si in cazul acestora.
Osteonecroza mandibulara – ce trebuie sa stie pacientii
Medicamentul Aclasta este utilizat in tratamentul osteoporozei si al pierderii masei osoase. Aceste afectiuni implica subtierea si fragilizarea oaselor si pot determina ruperea mai usoara a acestora. Osteonecroza mandibulara este o reactie adversa raportata foarte rar in cazul pacientilor tratati cu medicamentul Aclasta. Este important sa continuati tratamentul asa cum v-a prescris medicul, precizeaza Agentia Nationala a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale
De asemenea, este esential sa incercati sa preveniti agravarea osteonecrozei mandibulare, deoarece aceasta poate fi foarte dureroasa si dificil de tratat. In vederea reducerii riscului de aparitie de osteonecroza mandibulara, trebuie sa aveti in vedere cateva precautii, si anume:
Inainte de inceperea tratamentului, informati-va medicul sau farmacistul asupra urmatoarelor aspecte:
– Prezenta oricarei probleme dentare sau la nivelul cavitatii bucale, precum stare precara de sanatate a acestora, afectiuni gingivale sau daca intentionati sa efectuati o extractie dentara;
– Absenta unor controale de rutina sau a unui control stomatologic pentru o perioada mai indelungata;
– in cazul in care sunteti fumator (ceea ce poate sa determine cresterea riscului de aparitie a afectiunilor dentare);
– in cazul in care ati mai urmat un tratament cu medicamente care contin bifosfonati (utilizate pentru tratarea sau prevenirea afectiunilor osoase);
– Utilizarea de medicamente din clasa asa-numitilor corticosteroizi (precum prednisolon sau dexametazona);
– Daca aveti cancer.
Medicul dvs. poate sa va solicite sa efectuati un control stomatologic inainte de inceperea tratamentului cu medicamentul Aclasta. Trebuie sa pastrati o buna igiena orala (inclusiv periaj regulat al dintilor) si sa faceti controale stomatologice de rutina. Daca aveti proteza dentara, asigurati-va ca vi se potriveste. Daca urmati un tratament dentar sau daca urmeaza sa aveti o interventie chirurgicala (precum o extractie dentara), informati-va medicul referitor la tratamentul dentar sau Informati medicul dentist asupra faptului ca urmati un tratament cu medicamentul Aclasta.
Contactati medicul sau medicul dentist in cazul in care aveti orice problema dentara sau a cavitatii bucale, precum caderea dintilor, durere sau edem, ori existenta unor rani care nu se vindeca, deoarece acestea ar putea sa fie semne de aparitie de osteonecroza mandibulara.
Osteonecroza mandibulara – ce trebuie sa stie medicii
Aparitia de osteonecroza mandibulara constituie un risc cunoscut al medicamentelor care contin bifosfonati sau denosumab. in cazul pacientilor care urmeaza un tratament pentru osteoporoza, riscul de aparitie a osteonecrozei este foarte mic comparativ cu riscul pe care il prezinta pacientii care urmeaza un tratament cu doze mai mari pentru tratarea afectiunilor asociate cancerului. De asemenea, riscul pare sa fie si mai mare in cazul utilizarii formelor farmaceutice parenterale.
Referitor la medicamentul Aclasta, profesionistilor din domeniul sanatatii li se fac urmatoarele recomandari:
Sa amane initierea tratamentului sau a unei noi cure de tratament in cazul pacientilor care prezinta leziuni ale mucoasei bucale, care ar putea necesita efectuarea de proceduri dentare sau la nivelul cavitatii bucale.
Sa se asigure de efectuarea unei examinari dentare si a unei evaluari individuale a raportului beneficiu-risc inainte de inceperea tratamentului la pacientii care prezinta factori de risc.
La evaluarea riscului de aparitie de osteonecroza mandibulara, sa aiba in vedere urmatoarele aspecte:
– Potenta substantei medicamentoase care inhiba resorbtia osoasa (compusii puternic activi prezinta risc mai mare), calea de administrare (administrarea parenterala prezinta risc mai mare) sau doza cumulativa a terapiei pentru resorbtia osoasa.
– Existenta cancerului sau a co-morbiditatilor (anemie, coagulopatii, infectii) sau daca pacientul este fumator.
– Terapii concomitente: corticosteroizi, chemoterapie, inhibitori ai angiogenezei ori radioterapie craniana sau la nivelul gatului.
– Igiena dentara deficitara, afectiune parodontala, proteza dentara nepotrivita sau antecedente de proceduri chirurgicale dentare invazive, precum extractie dentara.
incurajarea pacientilor pentru mentinerea unei bune igiene orale, realizarea de controale stomatologice periodice si informarea imediata a medicului cu privire la aparitia oricaror simptome de afectare a cavitatii bucale, precum mobilitate a dintilor, durere sau edem, rani care nu se vindeca in timpul tratamentului cu acid zoledronic. in timpul acestui tratament, procedurile dentare trebuie realizate cu precautie sau evitate in perioade proxime acestui tratament.
Gestionarea pacientilor care dezvolta osteonecroza mandibulara trebuie sa includa colaborare apropiata cu medicul si cu medicul dentist sau chirurgul maxilo-facial cu experienta in tratarea osteonecrozei mandibulare. Atunci cand este posibil, se va avea in vedere intreruperea temporara a tratamentului pana la vindecarea afectiunilor si diminuarea factorilor de risc.
