Se numeşte parodontitis o îmbolnăvire prin inflamare a parodontiului dentar (ţesuturilor înconjuratoare dintelui, atât gingie cât şi os), ducând la deteriorarea aparatului de susţinere dento-alveolar, apariţia mobilităţii şi în final, pierderea dinţilor.
Parodontoza nu este o imbolnavire a dinţilor! Cel mai adesea, aceştia sunt sănătoşi. Statisticile arată că îmbolnavirea aparatului de susţinere a dinţilor cauzează mai multe pierderi ale acestora decât cariile.
Cum apare parodontoza?
Cauzele apariţiei acestei îmbolnăviri sunt numeroase şi diverse. Sunt incriminaţi diverşi factori precum cei genetici, endocrini, psihologici, factori de mediu, boli profesionale, obiceiuri vicioase, stil alimentar şi de viaţă nesănătos (drept pentru care a fost supranumită şi “boala civilizaţiei”), cel mai important factor ramânând totuşi acumulările de detritusuri la baza dintelui, denumite placă şi tartru, elemente care, pe lângă iritaţia mecanică cronică pe care o exercită, constituie medii optime de cultură bacteriană. Substanţele nocive rezultate în urma metabolismului bacterian provoacă inflamaţia, care este practic primul stadiu al parodontozei.
Cum se recunoaşte gingivita sau paradontoza?
O gingie sănătoasă are o culoare roz, bine ataşată de dinţi iar papila (zona de gingie dintre dinţi) este integră şi nu sângerează la periere. O gingie bolnavă este înroşită şi umflată sau palidă şi retrasă, sângerează uşor şi la baza dintelui se pot observa adeseori depunerile de tartru. Aceasta este etapa preliminară către parodontoză şi poartă numele de gingivită.
În timp, încep să se deterioreze ţesuturile de susţinere ale dinţilor. Apar pungile gingivale. Astfel, detrituşurile pot să se infiltreze sub marginea gingivală neputând fi oprite şi inaccesibile periajului dentar. Schimbările pricinuite de varietatea bacteriilor care se dezvoltă în pungile gingivale duc la accentuarea inflamaţiei şi apariţia secreţiilor purulente. Printr-un atac dur asupra parodontiului, dinţii îşi pierd stabilitatea, devin mobili şi hipersensibili, datorită de fapt pierderii osului care susţine dintele.
Profilaxia Parodontozei
Pentru a menţine parodontiul sănătos trebuie, în primul rând, menţinută igiena riguroasă. Pasta de dinţi şi periuţa constituie instrumentele de bază pentru curăţarea părţilor laterale şi ocluzale ale dinţilor precum şi a limbii şi gingiilor. Pentru zonele greu accesibile, pot fi folosite instrumente ajutătoare precum firul dentar şi mai ales duşul bucal cu jet pulsatoriu care, pe lângă efectul de irigare al pungilor parodontale, complementar periajului, are şi un efect de tonifiere şi stimulare a circulaţiei periferice prin masajul fulgurant pe care jetul îl exercită. Apele de gură şi pastele de dinţi profesionale reduc activitatea plăcii bacteriene, prin echilibrarea pH-ului şi efectul antibacterian.
Ce poate face medicul stomatolog impotriva parodontozei?
Numai printr-o analiză minuţioasă a tuturor factorilor care au generat îmbolnăvirea şi a unui tratament individualizat poate fi oprită inflamaţia existentă care duce în final la distrugerea aparatului de susţinere al dintelui. Pentru aceasta trebuie neapărat îndepartată placa bacteriană de la nivelul dinţilor şi rădăcinilor acestora. În funcţie de gradul de gravitate al bolii, medicul stomatolog decide un program de tratament, cuprinzând mai multe etape. Pentru un efect de lungă durată al tratamentului, aportul pacientului este esenţial, precum şi grija susţinută pentru îndepartarea factorilor care au dus la manifestarea bolii.
Recomandarea nostra este să vă găsiţi un specialist care să vă inspire încredere, să aiba o solutie de tratament indiferent de situaţia în care vă aflaţi şi să începeţi cât mai curând tratamentul acestei boli. Nu uitaţi de asemenea că întotdeauna e mai uşor să previi decât să tratezi!
comunicat de presa
Sursa: Televiziunea Medicala
