Primul parizer bio, fara aditivi, a fost inventat de patru romani

Parizerul bio, fara aditivi periculosi pentru sanatate, a fost invetat de patru profesori de la Universitatea Dunarea de Jos din Galati. Ei au castigat medalia de aur si premiul special al juriului la Salonul International al Cercetarii de la Cluj-Napoca, pentru aceasta inventie. Parizerul bio contine scrot de catina, substanta introdusa cu scopul de a elimina cel mai nociv dintre aditivi: azotitul de sodiu, considerat cancerigen.

Produsul a fost conceput in statia pilot a Facultatii de Ingineria Alimentelor, intr-un an de munca de laborator si teste.

„Am eliminat unul dintre cei mai injurati aditivi: azotitul de sodiu. Acel azotit dovedit a fi cancerigen De 40 de ani incercam sa gasim o solutie la reducerea sau la eliminarea acestui azotit de sodiu.”, a spus Petre Alexe, decanul Facultatii de Ingineria si Stiinta Alimentelor.

Parizerul bio cu srot de catina este acum in curs de brevetare. Strotul de catina rezulta dupa extragerea uleiului din fructele de catina si este foarte bogat in proteine si fibre.

„Este un produs reformulat, un produs din care s-a scos cel mai contestat aditiv: nitritul”., a spus Maricica Stoica, profesor la Facultatea de Ingineria si Stiinta Alimentelor.

 „Ideea de a-l valorifica a pornit si de la faptul ca in ultimul an jumatate am extras multa catina la instalatia de extractia cu dioxid de carbon supercritic. Obtinand o cantitate destul de mare de srot ne-am gandit sa-l valorificam”., a spus Liliana Mihalcea, profesor doctor la Facultatea de Ingineria si Stiinta Alimentelor.

Valabilitatea produsului are 28 de zile si se poate fabrica in orice unitate de procesare din industria carnii.

„Nu necesita achizitionarea altor echipamente, este acel flux clasic, simplu, doar schimband, inlocuind aceste ingrediente”., a spus Cristian Dima, profesor la Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor.

La sfarsitul lunii aprilie, parizerul bio va fi prezentat producatorilor la Brasov si in scurt timp va putea fi gasit si in magazine.

Catina – beneficii pentru sanatate

Catina mai este denumita si “ginsengul romanesc” si contine cea mai mare cantitate de vitamine – A, E si, bineinteles, vitamina C, dar si minerale (calciu, magneziu, seleniu) dintre plantele autohtone folosite in scop antiastenic si vitalizant. Catina contine, de asemenea, acizi grasi esentiali polinesaturati (acid linoleic si linolinic) care sunt antioxidanti foarte buni.

Fructele de catina contin de doua ori mai multa vitamina C decat macesul si de zece ori mai mult decat citricele.

Uleiul de catina ajuta la tratarea bolilor de piele si este o “arma” puternica impotriva stresului. O cura cu fructe de catina este benefica in cazurile de anemii, sucul de catina este util in cazul afectiunilor hepatice si, atentie, previne afectiunile cordului.

Ce contine parizerul din magazinele din Romania?

In urma unui studiu efectuat de APC (Asociatia Pro Consumatori) arata ca la 85% din produsele analizate de parizer din magazinele din Romania s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant care este suspect ca provoaca cancer.

„Din păcate, parizerul comercializat în hipermarketuri nu mai are nimic din consistenţa, savoarea, gustul şi elementele nutritive ale acestui tip de preparat aşa cum era fabricat în urmă cu câteva decenii. Dintr-un preparat cu o structură fină care se obţinea numai din carne de vită de calitatea I, slănină de porc, piper şi sare, astăzi cele mai multe sortimente se fabrică din emulsie de şorici/piele de pasăre, tendoane, cartilagii, amidon, soia, apa şi chimicale din belşug. La alegerea unui sortiment de parizer trebuie să aveţi în vedere cantitatea de carne din respectivul produs şi principalii nutrienţi menţionaţi în declaraţia nutriţională, respectiv cantitatea de proteine, grăsimi/acizi grași saturați, conținutul de sare,evitându-se acele sortimente de parizer care au în compoziție aditivi alimentari, cum ar fi monoglutamatul de sodiu, caragenanul, carminul și nitritul de sodiu. Totodată, trebuie evitat parizerul obținut din carne separată mecanic (resturile rămase după îndepărtarea manuală a cărnii de pe oase, respectiv țesut muscular, cartilagii, vase de sânge, nervi şi țesut conjunctiv) cu adaosuri de piele de pasăre, zaharuri, colagen și amidon, care de fapt maschează calitatea scăzută a produselor.Totodată, verificaţi termenul de valabilitate şi condiţiile de păstrare din spaţiul de comercializare. Din cauza conţinutului ridicat de sare şi a unor aditivi alimentari cu risc carcinogen, parizerul nu trebuie să facă parte din alimentaţia copiilor și a adulților cu afecțiuni cardiovasculare”, a declaratconf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedinte al APC România.

Ingredientul de baza al parizerului este slăaina in proportie de 70-80% si poate ajunge la peste 95% . Pe langa slanina, parirezul mai contine si pasta MDM – carnea dezosata mecanic, ce contine resturile care au ramas pe carcase. MDM este codul alimentar dat unei emulsii alcatuite si apa si pasta de sorici, piele aviara, tendoane, cartilagii, amestecate cu ajutorul unui emulsificator pentru a solubiliza grăsimile animale in apa.