2 milioane de români au în prezent hepatita B sau C. Doar 15% ştiu însă că sunt infectaţi. Majoritatea celor depistaţi au aflat din întâmplare după ce au mers la doctor sau au fost internaţi în spital pentru alte afecţiuni.
Numeroase demersuri au fost făcute până acum de Comisia de Gastroenterologie pentru implementarea unui program naţional pentru Hepatitele Virale, program ce a fost înaintat autorităţilor de mai multe ori, însă fără rezultat. Situaţia pacienţilor cu hepatită din ţara noastră a fost discutată şi la Bruxelles dereprezentanţi ai Asociaţiei Europeane a Pacienţilor Hepatici, ai Alianţei Mondiale a Hepatitelor, ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi reprezentanţi ai Comisiei Europene. Aceştia sprijină România în implementarea unui nou proiect, unul dintre cele mai bune care există în prezent în Europa.
” În comparaţie cu alte ţări membre ale Uniunii Europene, România are cea mai mare prevalenţă a hepatitelor B şi C. Se estimează că există aproximativ 2 milioane de persoane infectate cu hepatite cronice. Dintre acestea aproximativ 85% nu ştiu încă că au aceste infecţii. Se aşteaptă, în consecinţă, ca România, în următorii ani să aibă cel mai mare număr de hepatite virale în fază cronică, ciroze şi cancer la ficat. În acelaşi timp aceste persoane au un risc mult mai mare de a dezvolta diabet şi afecţiuni cardio vasculare. În consecinţă, dacă nu sunt luate măsuri imediate, consecinţele vor fi dramatice. Estimările arată că în jur de 100 000 de persoane vor muri în următorii 5-10 ani. Acest proiect este uşor de implementat, are sprijinul şi accordul celor mai mari specialişti în domeniu din România, are şi sprijinul Asociaţiei Europene a Pacienţilor Hepatici, a Alianţei Mondiale a Hepatitelor şi a echipei globale de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii în Domeniul Hepatitelor.România cu acest proiect poate fi un model bun şi un campion al Europei. Dacă Guvernul României va accepta şi sprijini acest proiect multe organizaţii supranaţionale vor căpăta interes şi vor investi în acest sens şi în România”, a declarat preşedintele Asociaţiei Europeane a Pacienţilor Hepatici, Achim Kautz.
“Cred că această iniţiativă este una foarte bună. Când ai un potenţial de 2 milioane de oameni infectaţi, ca stat român trebuie să îţi facio o strategie. Nu trebuie să îi descoperim pe toţi în primul an, fiindcă dacă cerem o sumă mare de bani nu vor fi alocaţi. Din păcate suntem pe locul 1 în Europa ca prevalenţă a infecţiilor. Ştii că ai acest potenţial, nu trebuie să te mândreşti cu el ci trebuie să încerci să îl scazi. Şi atunci este relativ simplu cu două analize care probabil că pot fi negociate la nivel naţional la un preţ de 5-6 euro amândouă. Şi nu trebuie să îi faci pe toţi în prima zi, că oricum nu vin toţi în prima zi, nu trebuie să îi faci pe toţi în primul an, dar poţi să porneşti acest demers” , a adăugat şeful Clinicii de Gastroenterologie şi Heptaologie Timişoara, Ioan Sporea.
Mulţi nu ştiu că au boala, spun medicii, şi probabil că nici nu au simptome. Unii au, dar le pun pe seama unei vieţi mai dezordonate sau a epuizării la locul de muncă.
“Soţul meu a fost depistat de ciroză în urma acelei investigaţii de screening din 2008. A fost depistat prea târziu. El nu a ştiut că are acea boală, dacă ştia că are hepatită făcea tratament la timp. A fost depistat prea târziu”, a spus Iuliana Ceauşescu, reprezentant APAH Timiş şi Caraş-Severin.
“Dacă ei ar conştientiza că trebuie să meargă să se testeze ar avea şansa vindecării. Altfel, mulţi dintre ei vor ajunge cu boala în stadii deja avansate, când este ciroză sau cancer hepatic, şi posibilităţile terapeutice sunt mult mai reduse ”, a declarat medicul Oliviu Pascu, de la Institutul de Gastroenterologie şi Hepatologie Cluj.
Sunt şi persoane care au simptome şi îşi ascund starea de sănătate atunci când apelează la servicii medicale, riscând, în lipsa tratării, să răspândească infecţia la alte persoane.
“Nu au curajul să spună –am hepatită- pentru că în secunda doi s-ar putea să îţi piardă locul de muncă. Din păcate asta este o realitate la noi în ţară”, a spus preşedintele Asociaţiei Pacienţilor cu Afecţiuni Hepatice din România, Marinela Debu.
În acest proiect s-au implicat medici specialişti în domeniu şi reprezentanţi ai celor mai mari organizaţii. Problema rămân tot banii.
“Noi am făcut la un moment dat, acum 3-4 ani, cu fondurile spitalului, un screening. Am luat toţi pacienţii internaţi la Judeţean şi i-am verificat indiferen de secţiile în care erau. Aproximativ 11% dintre ei erau infectaţi, ceea ce era de aşteptat într-un fel. Dar la un potenţial de 50 000 de internări trebuie să poţi să faci 50 000 de investigaţii, deci problema e să ai banii, indiferent că eşti în spital sau nu, tot banii sunt în spatele acestui lucru. Şi atunci ori Guvernu plăteşte, ori individul. Şi atunci dacă bugetul este limitat, măcar trebuie sensibilizat omul să ştie despre ce e vorba şi să meargă să se testeze. ”
Iniţiatorii proiectului speră ca acestă strategie pentru îngrijirea pacienţilor cu hepatită virală să fie implementată cât mai curând, îmbunătăţind cu mult situaţia actuală a pacienţilor cu hepatite şi nivelul de sănătate publică pe termen scurt şi lung. De asemenea, România ar putea economisi milioane de euro care sunt alocate, în prezent, pentru tratarea stadiilor avansate ale hepatitei virale.
Sursa: Televiziunea Medicala
