O analiză excelentă efectuată de prof.dr. Alexandru Vlad Ciurea, într-un material legat de perspectivele profesionale ale medicilor rezidenți, publicat pe pagina de internet a Asociației Medicilor de Familie Mureș. Sunt trecute în revistă câteva probleme majore în timpul rezidenţiatului, însă sunt oferite și o serie de măsuri, care în opinia medicului, ar duce la stimularea activităţii medicului rezident.
Care sunt problemele majore – în opinia medicului – în timpul rezidenţiatului?
– „scriptologia“ ocupă 80% din activitate,
– implicarea medicului rezident în actul operator este insuficientă, există timpi morţi
– absolvenţii şi medicii rezidenţi observă curentul de opinie împotriva personalului din Sănătate, fapt ce contribuie suplimentar la scăderea interesului pentru o carieră în ţară.
În plus, salarizarea medicilor, în general, este modestă, să nu mai vorbim de veniturile medicilor rezidenți!, şi nu permite accesarea evenimentelor ştiinţifice şi a resurselor necesare dezvoltării profesionale.
”Au fost şi multe scandaluri legate de cazuri izolate de malpraxis. Imaginea medicinii a fost lovită şi de gesturile unor persoane publice, politicieni, care la cea mai mică problemă de sănătate au ales să fie trataţi în alte ţări. Această atitudine a fost calificată ca o dezertare de la medicina românească. Astfel, mulţi rezidenţi întrevăd lipsa de respect şi de încredere cu care vor fi probabil trataţi în clinicile româneşti”, afirmă prof.dr. Alexandru Vlad Ciurea pe www.amfms.ro.
Pentru stimularea activităţii medicului rezident, prof.dr. Alexandru Vlad Ciurea propune:
– diversificarea opţiunilor privind pregătirea, existenţa unor noi cursuri şi participarea la cât mai multe dintre acestea, în conformitate cu calitatea pregătirii în specialitate
– trimiterea medicilor rezidenţi de an mare la schimburi de experienţă, congrese, simpozioane, pentru perioade scurte de timp, cu finanţare din bugetul alocat educaţiei/instituţiei
– modificarea legii cu privire la responsabilitatea medicilor rezidenţi, astfel încât cei din ani superiori să poată efectua manevre chirurgicale, individual sau sub supraveghere
– introducerea în curricula de pregătire, a unor demonstraţii operatorii pe cadavre, în vederea stimulării unor abilităţi tehnice de tip „hands-on“
– asigurarea unui salariu decent, pentru desfăşurarea în condiţii optime a pregătirii în specialitate
– obligativitatea unui test de tip „complement multiplu“, a unui interviu şi a unei probe operatorii pe cadavru, pentru rezidenţii în chirurgie, pentru eliminarea celor fără abilităţi practice şi fără o pregătire teoretică solidă.
2 Comments
Desconsiderarea fata de acesti colegi este majora. Domnul profesor a omis sa precizeze ceea ce se intampla cu cei care termina perioada de rezidentiat. Ministerul Sanatatii nu le ofera nici o perspectiva de viitor. Eu nu stiu sa existe la vedere o lista a locurilor disponibile unde acesti colegi ar putea sa mearga sa-si inceapa cariera de medici specialisti. In cei 24 de ani de la momentul 1989 singurul ministru care a scos la iveala undeva la 900 de locuri a fost domnul Bazac. Acesta este doar unul din aspecte, discutia despre rezidenti este foarte lunga si de multi ani se bate apa in piua.
Cu stima Stelian Pantea medic primar chirurg, sef de lucrari UMF ” V. BABES” Timisoara
Se spune ca este criza de medici in tara, insa dl dr Pantea are dreptate, in momentul terminarii rezidentiatului , medicii sunt someri ! cei mai norocosi, presteaza servicii prin clinici private de parca ar fi agenti de vanzari sau fac cateva garzi pe unde sunt primiti !