O noua cale spre noi ratamente anti-COVID-19. Cercetatorii australieni au reusit sa previna replicarea coronavirusului in celulele umane, in laborator, cu ajutorul tehnicii de editare genetica Crispr.

Cativa oameni de stiinta din Australia au folosit o enzima care se leaga de ARN-ul virusului si degradeaza zona genomului de care acesta are nevoie pentru a se replica in interiorul celulelor, impiedicandu-l astfel sa se inmulteasca si sa infecteze alte celule.

Metoda rapida si sigura

Tehnologia “foarfecelor moleculare” Crispr, o metoda rapida si sigura de manipulare a genomului, permite taierea panglicii ADN sau ARN intr-o anumita zona si modificarea codului genetic din interiorul celulei.

Tehnologia este eficienta in eliminarea mutatiilor genetice ce conduc la dezvoltarea cancerelor la copii si sunt in curs studii clinice pentru tratamentul altor tipuri de cancer si a bolilor genetice rare, printre care anemia falciforma, beta talasemia si o afectiune ce provoaca orbire. De asemenea, tehnica s-a dovedit eficienta pentru stoparea replicarii virale in esantioane de virus ce apartineau variantei Alpha, care a aparut in Anglia la sfarsitul lui 2020.

“Odata ce virusul este recunoscut, enzima Crispr este activata si taie virusul in bucati”, a explicat autoarea principala, Sharon Lewin, de la Institutul Peter Doherty pentru Infectii si Imunitate din Melbourne.

In ciuda multitudinii de vaccinuri anti-COVID-19, exista putine tratamente, care au o eficienta partiala.

“Avem in continuare nevoie de un tratament mai bun pentru persoanele spitalizate din cauza COVID. Posibilitatile actuale sunt limitate si, in cel mai bun caz, reduc riscul de deces cu doar 30%”, a precizat Sharon Lewin.

Cativa ani pana la un nou tratament

In urma acestor rezultate in vitro, cercetatorii spera sa inceapa in curand studiile pe animale. Insa, cred ca mai e nevoie de ani buni pana cand tehnica Crispr se va traduce in tratamente pe scara larga, a declarat directoarea Institutului Doherty.

Cercearea este o cale si catre tratamentul altor boli virale, “inclusiv gripa, Ebola si, posibil, HIV”, a precizat coautorul studiului, Mohamed Fareh de la institutul australian de cercetare in oncologie, Peter MacCallum Cancer Centre.