Rolul lichidului cefalorahidian în tulburările cognitive

Un studiu al unei echipe de cercetare de la Northwestern Medicine, din Statele Unite, a descoperit rolul lichidului cefalorahidian în tulburările cognitive, precum boala Alzheimer.

Motivul pentru care creierul uman al unui adult se simte ușor, deși cântărește peste un kilogram, se datorează faptului că plutește într-un rezervor de lichid cefalorahidian (LCR), care există în jurul creierului și al măduvei spinării. Barieră lichidă dintre creier și craniu îl protejează de leziuni în urma loviturilor la cap și scaldă creierul în nutrienți.

Dar LCR are și o altă funcție cheie, poate mai puțin cunoscută și anume, oferă protecție imunitară creierului, funcție care nu a fost pe deplin cercetată. Un studiu al oamenilor de știință de la Northwestern Medicine a descoperit rolul lichidului cefalorahidian în tulburările cognitive, precum maladia Alzheimer.

Recenta descoperire oferă un nou indiciu asupra procesului de neurodegenerare, potrivit autorului principal al studiului, David Gate, profesor asistent de neurologie la facultatea de medicină a universității Northwestern.

Cercetarea a fost publicată marți, în jurnalul Cell.

Recentul studiu a constatat că, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, sistemul lor imun din LCR se dereglează. De asemenea, cercetătorii au descoperit că la persoanele cu deficiențe cognitive, cum sunt cele cu boala Alzheimer, sistemul imunitar LCR a fost drastic diferit față de cel al persoanelor sănătoase.

„Avem acum o imagine asupra sistemului imunitar al creierului îmbătrânit sănătos și al celui neurodegenerat”, a explicat profesorul Gate. Potrivit afirmațiilor sale, acest rezervor imunitar ar putea fi folosit pentru a trata inflamația creierului sau pentru a determina nivelul de inflamație al creierului la persoanele cu demență.

Pentru a analiza rezervorul de lichid cefalorahidian, echipa de la Northwestern a folosit o tehnică sofisticată numită secvențierea ARN cu o singură celulă.

Oamenii de știință au profilat sistemul imunitar din LCR al unui număr de 59 de persoane dintr-o gamă variată de vârstă, obținând mostre de lichid cefalorahidian din coloana vertebrală a participanților de la care au izolat celule imunitare.

Prima parte a studiului a analizat LCR la 45 de persoane sănătoase cu vârsta cuprinsă între 54 și 83 de ani. A doua parte a studiului a comparat acele constatări din grupul sănătos cu lichidul cefalorahidian al unui număr de 14 adulți cu deficiențe cognitive, determinate de scorurile slabe de la testele de memorie.

Echipa de oameni de știință a observat modificări genetice în celulele imune din lichidul cefalorahidian al persoanelor sănătoase, mai în vârstă, care au făcut ca celulele imune ale acestora să pară mai activate și mai inflamate odată cu vârsta înaintată.

„Celulele imunitare par să fie puțin supărate la persoanele în vârstă”, a explicat profesorul Gate. „Credem că această furie ar putea face ca aceste celule să fie mai puțin funcționale, ceea ce duce la dereglarea sistemului imunitar al creierului”, a explicat el.

În grupul persoanelor cu deficiențe cognitive, celulele T inflamate s-au clonat și au trecut în lichidul cefalorahidian și în creier ca și cum ar fi urmărit un semnal radio, a spus prof. Gate.

Oamenii de știință au descoperit că celulele aveau o supraabundență din receptorul celular CXCR6, care acționează ca o antenă. Acest receptor primește un semnal de la gena CXCL16 a celulelor microgliale ale creierului degenerat pentru a intra în creier.

„S-ar putea ca un creier degenerat să activeze aceste celule și să le facă să se cloneze și să intre în creier”, a explicat profesorul Gate. „Ele n-ar trebui să fie acolo și încercăm să aflăm dacă contribuie la deteriorarea creierului”.

În continuare cercetătorii vor să blocheze acel semnal radio sau să împiedice antena să primească semnalul de la creier, pentru a afla ce se întâmplă atunci când aceste celule imunitare sunt blocate să intre în creierele care prezintă neurodegenerare.

Oamenii de știință își propun să continue să exploreze rolul acestor celule imunitare în boli ale creierului precum maladia Alzheimer, și să extindă studiile și la scleroza laterală amiotrofică (SLA).