Conform Institutului Naţional de Statistică, în România sunt 646.313 copii cu vârste sub un an. Dintre aceştia, 294.880 (45.6%) s-au născut în mediul rural, 97.895 în ultimul an (sursa: INS, Anuar statistic, 2009).
Teoretic, prin ratificarea Conventiei ONU cu privire la Drepturilor Copilului, statul garantează oportunităţi egale de dezvoltare tuturor copiilor. Cu toate acestea, peste 2.400 de copii sub un an mor anual din cauze care, cel puţin în parte, ar putea fi prevenite. În ciuda progreselor realizate, România este în continuare statul european cu cea mai mare rată a mortalităţii infantile.
Criza economică, reducerile în investiţii în sistemul de sănătate şi accentuarea sărăciei celor mai vulnerabile familii ar putea afecta evoluţia mortalităţii infantile. Astfel, dacă în primele luni ale anului 2010, numărul de decese copii 0-1 an a scăzut uşor, din decembrie 2010 se înregistrează din nou creşteri semnificative, astfel că în decembrie 2010 s-au înregistrat 13 decese 0-1 an la o mie de nou-născuti, iar în ianuarie 2011 de 12,2 la mie. Conform datelor Institutului Naţional de Statistică, în 2009, 14 mame au decedat la 100.000 de naşteri.
Cele mai importante cauze de deces pentru copiii sub un an sunt: afecţiunile perinatale (complicaţii la naştere) (35.7%), afecţiunile aparatului respirator (30%), şi malformaţiile (21.6%).
World Vision Romania a realizat in 2010 un studiu cu privire la sănătatea şi nutriţia mamei şi copilului. Eşantionul ales a fost reprezentativ pentru populaţia din cele doua judeţe studiate: Dolj şi Valcea şi a inclus un numar de 395 mame cu copii cu vârsta sub 2 ani. Pentru evaluare au fost luaţi în calcul o serie de indicatori demografici, condiţii de locuit, sănătatea şi nutriţia mamei şi copilului.
Studii internaţionale publicate înca din anii ‘80 demonstrează legatura stransă între nivelul educaţional al mamei şi starea de sănătate a copilului. Cercetarile au demonstrat că odată cu creşterea nivelului de educaţie al mamei cresc şi cunoştinţele generale cu privire la sănătate, scade tendinţa de a folosi modele tradiţionale de îngrijire a copilului şi creşte autonomia în luarea deciziilor cu privire la sănătatea şi nutriţia copilului. (The influence of maternal education on child health and mortality. Income or education ‐ what matters most? Regina Fuchs, Wolfgang Lutz, Elsie Pamuk, Conferinta Global development science and development for the future, Decembrie, 2009)
Din punctul de vedere al nivelui educaţional, tabloul general conturat cu ocazia cercetarii derulate de World Vision în ceea ce priveşte educaţia femeilor din mediul rural este destul de îngrijorător. Astfel, în eşantionul studiat:
O treime din totalul femeilor au absolvit doar 8 clase primare (32%), dar în Dolj acest procent depăşeşte uşor valoarea de 40%; în judetul Dolj 4 din 10 mămici au absolvit doar 8 clase primare şi încă 4 din 10 mămici au urmat doar parţial sau total liceu;
Ponderea celor cu educaţie superioară (peste 12 ani şcoală) este sub 9% per total grup, şi mai mică în Dolj (6,4%);
Un alt factor cauzal implicat în morbiditatea şi mortalitatea copilului este cel legat de condiţiile de locuit. Pentru a surprinde cât mai bine cum trăiesc familiile cu copii din mediul rural, studiul a evaluat natura sursei de apă folosită pentru băut şi gătit, pentru uz familial, precum şi despre tipul canalizării din gospodarie. Datele obţinute arată că :
– doar una din zece gospodării în care trăiesc mamele cu copii 0-24 luni intervievate (11%, 44 respondente) beneficiază de toaletă în interiorul locuinţei, în timp ce marea majoritate au doar latrină in curte;
– doar 18% dintre gopodariile femeilor intervievate beneficiază de alimentare cu apă din reţeaua publică;
– cel mai frecvent, apa folosită pentru gătit şi băut este extrasă direct din puţ sau fântână (45%) sau este adusă în locuinţă prin reţeaua proprie de alimentare cu apă (22%) ceea ce poate avea implicaţii pentru sănătatea copilului mic în zonele în care apa este bogată în nitraţi; unele mame au specificat în chestionar faptul că folosesc apa plată pentru hrana bebeluşului lor;
Un alt aspect evaluat ca având impact asupra sănătăţii şi nutriţiei gravidei şi copilului mic a fost cel al venitului familiei.
Studiul a concluzionat că peste o treime dintre familiile care au copii sub 2 ani în zonele studiate au un venit familial lunar sub 500 RON şi o treime au între 500 şi 1000 RON/lună. Doar 5% dintre aceste familii au un venit familial mai mare 1500 RON/lună. Din analiza la nivel de judeţ se constată că venitul familial lunar al mamei cu copil 0-2 ani este semnificativ mai mare în judeţul Vâlcea decât în Dolj.
Aceste date trebuie corelate cu nivelul naţional al pragului sărăciei, care conform calculelor Institutului Naţional de Statistică, a fost în 2009 de 922,4 RON pentru o familie de 2 adulţi cu un copil. Dar majoritatea familiilor din eşantion au mai mult decât un copil, ceea ce înseamnă că cele mai multe dintre aceste familii trăiesc sub pragul sărăciei. Astfel, studiul World Vision arată o realitate chiar mai îngrijorătoare decât cea prezentată de statisticile naţionale, conform carora peste 28% dintre familiile din mediul rural trăiesc sub limita sărăciei (sursa : Ministerul Muncii, Setul naţional de indicatori de incluziune sociala calculaţi de Institutul Naţional de Statistica pentru anul 2009).
Un alt factor care influenţează sănătatea şi nutriţia este rangul copilului şi vârsta mamei la momentul naşterii.
comunicat de presa
Sursa: Televiziunea Medicala