In mai putin de o luna va avea loc si examenul de admitere la facultatile de Medicina Generala, respectiv Medicina Dentara, insa multi dintre absolventii de liceu inca nu sunt hotarati pe care din cele doua sa o urmeze.
Este dificil ca la 18-19 ani sa iei o decizie importanta care iti va afecta urmatorii ani sau chiar toata viata. Recunosc, dilema aceasta am avut-o si eu la vremea admiterii.
Tabara care ma sfatuia sa urmez Stomatologia imi aducea argumente legate de faptul ca dupa absolvirea facultatii o sa pot profesa repede si nu mai “pierd” alti ani facand un rezidentiat ca abia la finalul lor sa pot practica medicina, desi vorbind pe sleau, provocarea cea mai mare este sa iti poti gasi un loc de munca intr-un spital din tara, unde sa iti poti practica meseria in conditii decente.
Asadar, din punctul de vedere al independentei financiare, alegerea Stomatologiei era o alegere seducatoare. Dar pentru asta, desigur, trebuie sa poti avea acces “la scaun” in anii de facultate, sa poti face diferite proceduri pe pacienti si aici este marea provocare in ambele facultati, atat de Medicina Generala cat si de Medicina Dentara: pregatirea practica insuficienta.
Daca nu faci destul de multe proceduri in anii de facultate, mai ales la Stomatologie, e destul de greu sa ai curajul de a trata un pacient cu o mana nesigura. Practic, responsabilitatea practicii cade pe umerii tai, in anii de facultate, in vacante, oricand poti gasi pe cineva dispus sa te lase sa faci catusi de putin si astfel sa inveti meseria. Sigur ca ulterior, dupa absolvire, poti urma si un rezidentiat intr-o anumita specializare a Medicinei Dentare insa numarul de locuri este foarte limitat si concurenta este crescuta. Eu unul am incercat sa ma imaginez facand meseria de stomatolog tot restul vietii si nu am reusit, asa ca am renuntat la ideea de a urma Stomatologia, chiar daca argumentele legate de independenta financiara inclinau evident spre aceasta meserie.
Legat de Medicina Generala, aici lucrurile trebuie gandite pe termen si mai lung: pe langa cei sase ani de facultate, urmeaza si un rezidentiat de minim trei ani de zile la finalul caruia devii medic specialist cu drept de libera practica. Asa ca daca in anii de facultate nu ai facut prea multa “practica” (desi poti merge la numeroase cursuri, poti participa in diferite garzi in spitalele pe unde faci stagii) mai ai destule sanse in rezidentiat. Salariul este mic, orele de munca sunt numeroase si solicitante (in functie de specialitate) asa ca nu va fi deloc usor. Acesta este si motivul pentru care multi absolventi incep un rezidentiat in alta tara imediat dupa absolvire, fara a mai da aici examenul de rezidentiat.
Conditiile de lucru si de salarizare sunt evident mai bune in afara tarii, dar nu toti sunt pregatiti sa renunte la viata sociala din tara. Nu este usor nici in varianta asta.
Poate de aceea este cel mai important sa alegi meseria pe care o vezi facand-o tot restul vietii, alege ceea ce te vezi facand cu placere, confortabil. Inainte de toate este foarte important sa iti placa ceea ce faci.
Mult succes tuturor in viitoarea alegere!
Pentru mai multe informatii despre cele doua carti scrise pe tema studentiei si rezidentiatului, intra pewww.stefangutue.com/carte
autor: Stefan Gutue
1 Comment
De acord, si tatal meu ma batea la cap cu stomatologia, ca se castiga mii de euro in tara, iti deschizi un cabinet si nu ai treaba: frumos, curatenie. Dar eu nu am vrut in ruptul capului, pur si simplu nu ma vad stand zilnic in picioare in dreptul unui scaun si lucrand in gura omului, nu ma atrage deloc.