STUDIU: neuroni umani transferati in creierul unor șoareci de laborator. Studiu efectuat de un cercetător roman

Cercetătorii români de la Universitatea Stanford (SUA) au coordonat un studiu privind migrarea neuronilor umani în creierul șoarecilor de laborator. Acest proces poate deschide calea pentru descoperiri inovatoare în studiul tulburărilor psihiatrice și neurologice

Neuronii transplantați în creierul șoarecilor de laborator sunt structuri minuscule făcute din celule stem umane care trimit semnale și răspund la indicii de mediu captate de mustața de șobolan, potrivit unui studiu publicat în Nature.

Demonstrațiile cercetătorilor arată că neuronii derivați din celule umane pot coopera cu neuronii vii de rozătoare și pot deschide calea pentru descoperiri inovatoare, cum ar fi: B. Cum să testați tratamentele pentru diverse tulburări psihice și neurologice.

“Tulburările psihice reprezintă o povară uriașă pentru societate și este foarte, foarte clar că avem nevoie de modele mai bune pentru studierea acestora. Vedem adesea pacienți și familii disperate. Nu este timp de pierdut”, a declarat Sergiu Pașca, coordonator al studiului și profesor de psihiatrie la Universitatea Stanford.

În vârstă de 40 de ani, Pașca a devenit doctor în medicină în 2007, la UMF Iuliu Hațieganu Cluj, iar apoi a urmat studii post-doctorale în SUA, unde este acum profesor.

Dar, deocamdată, celulele neuronale folosite de cercetători imită doar creierul uman. Ei nu sunt capabili să dezvolte vase de sânge și, prin urmare, nu sunt capabili să absoarbă nutrienții. Adică nu pot crește foarte mult, în același timp, nu primesc stimularea de care au nevoie pentru a se dezvolta pe deplin:
De exemplu, în creierul unui copil, dezvoltarea neuronilor și conexiunile lor se bazează în parte pe senzație.

Pentru a consolida și susține celulele nervoase, o echipă de cercetători de la Universitatea Stanford a crescut structuri neuronale din celule stem umane și le-a injectat în creierul șoarecilor de laborator nou-născuți, sperând să se dezvolte în același timp cu celulele de cobai. Cinci luni mai târziu, scanările RMN au arătat că structurile tisulare din creierul uman crescuseră de până la opt ori și erau conectate la vasele de sânge ale animalului. Neuronii umani conectați, mai degrabă decât înlocuiți, țesutul cerebral de cobai.

Deși testele cercetătorilor nu au arătat o îmbunătățire a performanței structurilor neuronale umane, nici transplantul nu a avut efecte adverse la șoareci. Ulterior, s-a observat că neuronii umani se declanșează atunci când aerul trecea prin mustața de cobai, sugerând fuziunea cu țesutul creierului animal. Oamenii de știință i-au instruit apoi pe cobai să se aștepte la o picătură de apă de fiecare dată când celulele umane din creier au fost activate, demonstrând că aceste celule pot influența comportamentul animalului.

Darpentru a demonstra ipoteza că această descoperire ar putea contribui la studii mai aprofundate asupra tulburărilor neurologice și psihiatrice, oamenii de știință au testat creierul de cobai la pacienți cu o tulburare genetică numită sindromul Timothy.Am transplantat structuri neuronale umane din În comparație cu neuronii umani sănătoși, neuronii bolnavi au crescut pentru a dezvolta anomalii semnificative.

Gabriele Ligani, cercetătoare în cadrul Institutului de Neurologie al UCL a spus că studiul este “captivant” și deschide o nouă fereastră în studierea afecțiunilor neuropsihice:

“Contopirea celulelor umane cu cele ale unui întreg corp animal depășește limitările pe care aceste structuri le au singure”.