Un studiu britanic recent, publicat in revista Nature, arata ca infectia cu SARS-CoV-2 provoaca leziuni la nivelul creierului, chiar si in cazul persoanelor care au dezvoltat forme usoare ale bolii.

Cercetarea confirma banuielile cercetatorilor aparute inca de la inceputul pandemiei, si anume ca boala COVID-19 poate avea consecinte pe termen lung asupra creierului, in special asupra materiei cenusii.

Studiile anterioare au demonstrat ca proportia tulburarilor cognitive era mai mare la fosti pacienti diagnosticati cu COVID-19. Altele au observat in mod direct creierul pacientilor si au constatat anomalii la acest nivel. Si, totusi, prima categorie de studii nu poate demonstra un mecanism direct cauza-efect, iar a doua categorie de cercetari a fost realizata un numar redus de pacienti, in general de forme severe de boala. In unele cazuri, a fost vorba chiar de autopsii efectuate asupra pacientilor decedati.

Aceasta cercetare, in schimb, este mult mai concludenta, caci a fost realizata cateva sute de persoane, si a vizat starea creierului lor. De asemenea, datorita unor baze medicale de date pre-COVID-19 ale acestor pacienti, a fost posibila o comparatie a starii de sanatate a creierului inainte si dupa infectare.

Tesutul cerebral afectat cu pana la 2%

Concluziile arata ca personele trecute prin boala au prezentat o micsorare generala a creierului. In medie, o infectie cu coronavirus are ca rezultat, cateva luni mai tarziu, o pierdere sau o leziune de 0,2% pana la 2% a tesutului cerebral comparativ persoanele sanatoase.

“Pentru a ne face o idee cu privire la amploarea acestor efecte, le putem compara cu ceea ce se intampla in timpul imbatranirii normale: stim ca oamenii pierd in fiecare an intre 0,2% si 0,3% din substanta cenusie in regiunile asociate memoriei”, a explicat Gwenaëlle Douaud, de la Universitatea Oxford, cercetatoare principala.

Efecte reversibile

Cercetatorii au observat ca zonele creierului cele mai afectate sunt cele asociate perceptiei mirosurilor, pierderea acestui simt fiind, de altfel, unul dintre principalele simptome ale infectiei cu COVID-19.

Potrivit cercetatoarei Douaud, creierul ar putea fi afectat de o inflamatie, spre exemplu transmisa de canalul olfactiv, provocata de virus sau de reactia organismului la acesta.

Este posibil, insa, ca lucrurile sa stea si invers, adica pierderea mirosului sa fie cea care afecteze creierul.

“Stim ca o pierdere de durata a mirosului (…) provoaca o reducere a substantei cenusii in regiunile creierului asociate olfactiei”, a precizat Gwenaëlle Douaud.

Linistitor este, potrivit cercetatoarei, ca acest efect este reversibil.

“Ne putem gandi ca odata cu revenirea simtului mirosului, aceste anomalii cerebrale vor deveni mai putin evidente in timp”, a concluzionat cercetatoarea.