Transmit boala Lyme, borrelioza, la om! Vorbim de capuse, clasate pe locul doi, dupa tantari, in ceea ce priveste importanta medicala si veterinara ca vectori de transmitere a unor afectiuni. Iata ce se face pentru a combate capusele.
”Reusita actiuniilor de combatere a capuselor cere o conceptie si o executie corecta, avand in vedere ca o activitate ocazionala, facultativa sau de rutina, este echivalenta cu o irosire a eforturilor specifice si a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populatiilor de capuse trebuie sa fie condusa prin metode ecologice si medicale, in mediul lor de viata libera si respectiv, pe animalele gazda. Cu cat se au in vedere mai multe caracteristici biologice, cu atat cresc sansele de reusita”, ni se spune intr-un material al DSVSA Sibiu privind capusele.
Capusele sunt artropode parazite ce populeaza suprafata corpului, fiind gasite pe tegumentele mamiferelor, in blana lor sau pe pielea pasarilor, sunt paraziti hematofagi, se hranesc cu sangele gazdelor pe care le paraziteaza, fiecare stadiu activ se hraneste o singura data, dupa care petrece perioade lungi pe vegetatie, de obicei in iarba inalta, si de acolo trec direct pe tegumente. Populeaza gazda timp de cateva zile, daca nu sunt indepartate.
Capusele paraziteaza o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi amfibieni, reptile, pasari si mamifere. Pe langa actiunea directa, capusele sunt transmitatori ai unor agenti patogeni care produc boli atat la om, cat si la animale.
Capusele – ce s-a facut in judetul Sibiu
Directia Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor Sibiu a intreprins, in perioada martie — octombrie 2014, actiuni menite sa limiteze prezenta capuselor, precum si de prevenire a infestarii speciilor de animale cu capuse:
– Cu sprijinul DSP Sibiu, au fost identificate zonele unde prezenta capuselor este evidenta, respectiv, in perimetrul limitrof municipiul Sibiu si Medias, in zonele Rasinari, Cristian — Saliste — Jina, Avrig — Arpas, selimbar — Talmaciu, zona Ocna Sibiului — Loamnes, Mosna, Alma—Atel — Dumbraveni—Laslea.
– S-au executat actiuni de curatire si defrisare a vegetatiei si dezinsectii in zone cu vegetatie abundenta, in functie de conditiile atmosferice.
– S-au efectuat dezinfectii si dezinsectii in adaposturi de bovine, cai, porc, pasari, caini – la canisele unde sunt adapostiti caini comunitari.
– S-au efectuat tratamente profilactice si curative cu acaricide la animale.
Capusele – ”… pentru limitarea infestarii cu capuse a oamenilor si a animalelor, un rol hotarator, pe langa implicarea personalul din cadrul D.S.P. a personalului din reteaua sanitara veterinara, a altor autoritati judetene, un rol determinant revine autoritatilor locale prin gestionarea spatiilor, a cladirilor nefunctionale, prin efectuarea actiunilor de toaletare si igenizare a zonelor cu vegetatie in exces, prin gestionarea cainilor fara stapan, de asemenea crescatoriilor de animale care au obligatia sa sesizeze personalul sanitar veterinar de prezenta parazitiilor pe animale, sa respecte data stabilita pentru efectuarea tratamentelor, precum si populatia prin modul cum cauta sa evite zonele cu vegetatie abundenta, sa se protejeze in zonele identificate cu risc favorabil muscaturii de capuse, prin folosirea de imbracaminte de protectie adecvata”, precizeaza dr. Ioan Pentea de la DSVSA Sibiu.
Capusele transmit Lyme, “boala cu 1000 de fete”
Lyme este o boala infectioasa produsa de o bacterie (Borrelia Burgdorferi), transmisa omului prin muscatura de capusa, mai este supranumita si “boala cu 1000 de fete” din pricina faptului ca, afectand intregul organism, simptomele ei mimeaza foarte bine simptomele altor boli, ca de pilda scleroza multipla, poliartrita reumatoida, fibromialgie, paralizie Bell, sindromul Guillain Barre, Parkinson, boli psihiatrice, precum psihoza, anxietate, depresie, atacuri de panica s.a. De regula, capusele pot transmite si alte coinfectii – Babesia, Erlychia, Chlamydia Pneumoniae, Bartonella, EBV, CMV, Toxoplasma, Anaplasma, Giardia, Lamblia, precizeaza www.lyme.ro.
