Începând cu 1950, la fiecare 7 aprilie, Ziua Mondială a Sănătăţii reprezintă pentru întreaga lume oportunitatea de a se concentra asupra unei probleme de sănătate publica prioritare la nivel global in viziunea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Tema Zilei Mondiale a Sănătăţii 2011este: Rezistenţa la agenţi antimicrobieni, iar sloganulAcţionează astăzi ca să poţi vindeca şi mâine lansează un apel pentru intensificarea angajamentului global la protejarea eficienţei acestor medicamente esenţiale în tratarea bolilor infecţioase, în beneficiul generaţiilor viitoare.
Rezistenţa la antimicrobiene apare atunci când microorganisme precum bacteriile, fungii, virusurile şi paraziţii se modifică astfel încât medicamentele antimicrobiene (antibioticele) îşi pierd eficienţa din cauza din adaptării naturale a microbilor sau datorită uzului impropriu al medicamentelor (doze improprii sau tratamente incomplete). Microbii deveniţi rezistenţi la multiplii agenţi antimicrobieni – adesea numiţi “superbugs” – sunt mai ales de temut, întrucât o infecţie multirezistentă netratabilă poate ucide, iar până atunci se poate răspândi şi genera costuri uriaşe pentru indivizi şi societate.
Intre microbii rezistenţi la antibiotice se numără azi bacterii precum Escherichia coli, Myobacterium tuberculosis (cauza TBC), Neisseria gonorrhoeae (cauza gonoreii),Staphylococcus aureus si Streptococcus pneumoniae.
În lume apar anual aproximativ 440.000 de cazuri noi de tuberculoză rezistentă la multiplii agenţi antimicrobieni, ce provoacă cel puţin 150.000 de decese. Rezistenţa la medicamente antimalarie, precum clorochina, este larg răspândită în majoritatea ţărilor malario-endemice. Rezistenţa devine o preocupare îngrijorătoare pentru tratamentul infecţiei cu HIV-SIDA ca urmare a accesului crescător la medicamente antiretrovirale în ultimii ani. În Uniunea Europeană 25.000 de persoane din 400.000 infectate în fiecare an mor din cauza unor infecţii bacteriene grave şi rezistente la tratament antimicrobian
„Se derulează o întreagă campanie atât la nivelul populaţiei cât şi la nivelul corpului medical, privind combaterea chimiorezistenţei, pentru că în anii care vor urma nu o să mai avem medicamente cu care să tratăm, şi boli cum ar fi tuberculoza, malaria, nu mai răspund în multe cazuri la tratamentul obişnuit. Şi să descoperi noi şi noi tratamente, e tot mai greu şi costă foarte mult.” a declarat coordonatorul Biroului Promovarea Sănătăţii Publice din cadrul DSP Timiş, Kalliope Silberberg.
Conform ultimelor studii, românii sunt printre europenii cei mai puţin informaţi privind ineficienţa antibioticelor împotriva virusurilor şi obţin cel mai uşor antibiotice fără să treacă pe la medic – factorii care generează consum abuziv de antibiotice şi în ultimă instanţă rezistenţă la antimicrobiene în comunităţi. Printre principalele cauze pentru creşterea rezistenţei la antimicrobiene la noi sunt prescrierea antibioticelor pentru infecţii fără a practica antibiograma, automedicaţia, dar şi introducerea antibioticelor în hrana animalelor.
„ Campania se desfăşoară pe de o parte la nivelul populaţiei, dar şi la nivelul corpului medical, ca să nu mai prescriem pentru gripe, pentru viroze, antibiotice, pentru cp aceste afecţiuni sunt datorate unor virusuri, bineînţeles că nu răspund la antibiotice şi nu gacem decât să dezvoltăm apariţia unor tulpini chimiorezistente.” a mai precizat Kalliope Silberberg.
Cooperarea cu medicii de familie pentru folosirea unor tratamente alternative faţă de cele antimicrobiene oricând este cazul precum şi refuzul automedicaţiei pot avea efecte benefice pentru sănătatea proprie precum şi pentru cea a comunităţilor prezente şi viitoare, transmit reprezentanţii DSP Timiş.
autor: Maria Rohnean
Sursa: Televiziunea Medicala
